Care sunt rezultatele semnificative obținute de România la renegocierea PNRR, potrivit variantei finale aprobate miercuri de Comisia Europeană

Noua valoare a PNRR, potrivit variantei finale a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, aprobate miercuri de Comisia Europeană, este de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.

Documentele oficiale au fost publicate oficial pe site-ul Comisiei Europene, AICI, AICI și AICI, iar următorul pas este aprobarea formală în următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN.

„La 12 septembrie 2025, România a adresat Comisiei o cerere motivată de a prezenta o propunere de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021, în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că  RRP nu mai este parțial realizabil din cauza unor circumstanțe obiective. Pe această bază, România a prezentat un RRP modificat”, se arată în decizia de punere în aplicare a modificărilor, publicată pe site-ul Comisiei Europeane.

Modificările afectează peste 140 de măsuri

Modificările aduse planului prezentate de România din cauza unor circumstanțe obiective se referă la 147 de măsuri.

„Modificările prezentate de România în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 afectează un total de 147 de măsuri. România a solicitat modificarea acestor 147 de măsuri din cauza unor circumstanțe obiective în plus, modificările propuse la planul de redresare și de reziliență al României vizează adaptarea planului în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu NextGenerationEU – Drumul către 2026” se arată într-un document de lucru al serviciilor Comisiei.

Pe baza evaluării modificării prezentate, planul modificat al României primește un rating A pentru toate criteriile, cu excepția celui privind costurile, pentru care planul primește un rating B (neschimbat față de evaluarea planului inițial)

„România a explicat că o măsură nu mai este parțial realizabilă din cauza creșterii prețurilor. Este vorba de C13.I1. Pe această bază, România a solicitat ca această măsură să fie modificată. (...) România a explicat că cinci măsuri nu mai pot fi realizate parțial, din cauza perturbărilor din lanțul de aprovizionare.  (...) România a explicat că 62 de măsuri nu mai pot fi realizate parțial, din cauza unor circumstanțe neprevăzute sau a unor întârzieri semnificative în punerea în aplicare, care nu pot fi controlate de statul membru, inclusiv probleme legate de performanța contractanților și obstacole în calea progresului măsurilor, care au făcut ca planificarea inițială să devină Aceasta include măsuri care nu mai pot fi realizate parțial în forma lor actuală din cauza lipsei sau insuficienței cererii (...)România a explicat că 12 măsuri au fost modificate pentru a pune în aplicare alternative mai bune , în vederea realizării obiectivului inițial. (...)

Pe această bază, România a solicitat modificarea măsurilor menționate anterior. Întrucât aceste circumstanțe justifică modificarea măsurilor, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 ar trebui modificată în consecință. România a explicat că 52 de măsuri au fost modificate pentru a pune în aplicare alternative mai bune care permit reducerea sarcinii administrative și simplificarea deciziei de punere în aplicare a Consiliului, fără a afecta realizarea obiectivelor acestor măsuri. România a solicitat eliminarea a 15 măsuri din cauza unor circumstanțe obiective. (...) Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 ar trebui modificată în consecință”, se mai arată în decizia de punere în aplicare a modificărilor, publicată pe site-ul Comisiei Europeane.

„Nu afectează evaluarea pozitivă”

Comisia consideră că modificările propuse de România „nu afectează evaluarea pozitivă a PNRR prevăzută în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29  octombrie 2021 privind aprobarea evaluării PNRR pentru România în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența PNRR în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (a), (b), (d), (db), (g), (h), (j) și (k).”

„Am transformat un plan supradimensionat într-unul echilibrat, funcțional și sustenabil”

După ajustările negociate, valoarea finală a PNRR-ului României este de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.

„Mulțumesc echipei mele profesioniste din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru efortul susținut în decursul ultimelor luni, prim-ministrului Ilie Bolojan, colegilor miniștri și specialiștilor din celelalte ministere implicate în acest proces, precum și partenerilor noștri din Comisia Europeană pentru colaborarea excelentă! Prin munca noastră din aceste luni, am transformat un plan supradimensionat într-unul echilibrat, funcțional și sustenabil,” a transmis, pe Facebook,  ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru  

Câteva dintre rezultatele semnificative obținute la renegociere în favoarea României:

• finanțarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde euro, a fost transferată integral din împrumuturi în granturi;

• proiectele de renovare energetică a clădirilor – în valoare de 1,39 miliarde euro – au fost de asemenea transformate în granturi;

• menținerea investițiilor strategice în digitalizare, inclusiv pentru automatizarea administrației publice și finalizarea cloud-ului guvernamental;

• finanțarea pentru opt unități spitalicești importante și am introdus o investiție nouă pentru 1.200 de ambulanțe.

În plus, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune de la Rovinari, Turceni, Valea Jiului, precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).

Trei grupuri energetice vor rămâne active în următorii patru ani (până la finalul anului 2029), iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.

Până în prezent, România a încasat 10,72 miliarde euro, adică aproape jumătate din alocarea totală a PNRR.

Ministrul a adăugat:

„România merge mai departe cu un PNRR realist, construit pe rezultate, care aduce investiții concrete, protejează bugetul de stat și care contribuie fundamental la dezvoltarea României”, 

Dacă nu face reforma pensiilor speciale, România va pierde 231 de milioane de euro, a anunțat, tot miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, precizând că România are timp până la jumătatea lunii noiembrie pentru rezolvarea acestei probleme.