Bornele din Justiție în 2023: de la numirea procurorilor de rang înalt la amendarea legislației

În noul an au loc schimbări importante în domeniul Justiției, începându-și activitatea noul CSM, care are doar câțiva membri vechi rămași, vor fi numiți şefi la marile parchete, iar Parlamentul va modifica legislația penală.

Ministerul Justiției a demarat la finalul anului procedurile pentru selecția procurorilor în privința propunerilor de ocupare a posturilor de conducere a DIICOT, DNA și Parchetul General. Procedura este una importantă, numele pentru aceste funcții fiind disputate inclusiv politic de-a lungul ultimilor ani.

În prezent, DIICOT se află sub conducere interimară deja de doi ani, de la demisia Giorgianei Hosu în 2020, iar în februarie expiră mandatele șefului DNA, Crin Bologa și cel al procurorului general, Gabriela Scutea.

Cei 14 membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să își preia mandatul de la foștii magistrați ai plenului, odată cu încheierea termenului de șase ani. Prima ședință a noului plen va avea loc pe 5 ianuarie 2023.

Modificări în funcții-cheie

În anul care începe, componența CSM se va schima însă aproape întru totul, în contextul în care, au fost realeși și cei doi reprezentanți ai societății civile, singurii membrii menținuti fiind ministrul Justiției, care poate fi îndepărtat doar odată cu plecarea din fruntea ministerului și preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit listei finale publicate pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii, cei nouă membri judecători aleși sunt: Daniel Grădinaru, Denisa-Angelica Stănișor, Gheorghe Liviu Odagiu, Elena Raluca Costache, Ramona Grațiela Milu, Mihaela-Laura Radu, Narcis Erculescu, Claudiu-Marian Drăgușin, Vasile-Alin Ene.

Cei cinci procurori aleși ai plenului CSM sunt: Daniel Constantin Horodniceanu, Emilia Ion, Bogdan Silviu Staicu, Claudia Constantin Sandu și Mărioara Cătălina Sîntion.

Pe lângă aceștia, va fi schimbat și unul dintre cei trei membrii de drept, adică, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcție pentru care Ministerul Justiției a demarat procedurile de selecție. Funcția din fruntea conducerii Parchetului General urmează să fie vacantată începând cu data de 21.02.2023.

Nu în ultimul rând, ultimele luni ale anului au fost marcate de un val de pensionări, pe fondul unor discuții privind modificarea legislației în domeniu. Deși liderii politici au dat asigurări că nu vor exista modificări făcute peste noapte, care să afecteze în prezent, ultima ședință a Guvernului pe anul 2022 a adus și aprobarea unui proiect de lege care recalculează pensiile speciale ale magistraților și modifică vârsta de pensionare. Schimbările se vor aplica însă etapizat, din 6 în 6 luni.

Noile Legi ale Justiției și ridicarea MCV, bifate în 2022

Odată cu trecerea anului 2022, Legislativul a schimbat și vechile legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), noile legi ale Justiției intrând în vigoare pe 16 decembrie. Obiectivul este și un important jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cele trei acte normative aduc modificări substanțiale, disputate atât la nivelul sistemului judiciar și societățiii civile, cât și politic.

„MCV ţine foarte mult de felul cum vor fi evaluate noile Legi ale Justiţiei”, spunea șeful statului, Klaus Iohannis, după trecerea noilor legi de Parlament, anunțând deja promulgarea lor, decizie criticată din Opoziție pentru faptul că nu s-a așteptat avizul Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția a emis ulterior avizul de urgență cu privire la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară şi legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Membrii comisiei susțineau atunci că, în ansamblu, legile „par să se îndrepte în direcția corectă”, însă nu pot exclude că „există și alte aspecte care pot fi problematice”, fiind referiri la procedurile de selecție în anumite funcții.

Social-democratul Robert Cazanciuc preconiza atunci că „pasul firesc următor este închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)”. Promulgarea Legilor Justiției a fost, într-adevăr urmată de ridicarea mecanismului, rămânând însă numeroase restanțe, care vor fi atent urmărite printr-un alt instrument al Uniunii Europene. Astfel, Justiția va fi monitorizată în cadrul Mecanismului privind statul de drept, iar concluziile instituției cu privire la mersul Justiției din România vor mai fi formulate de acum în cadrul Rapoartelor privind statul de drept.

De altfel, în cazul apariției unor probleme, fondurile europene pot fi sistate, iar Comisia Europeană a amintit că România s-a angajat să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei legi ale Justiției, principalii juriști ai Coaliției de guvernare arătând disponibilitatea unor modificări ulterioare.

Desființarea SIIJ și Legea avertizorului de integritate

Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), un alt jalon important al Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost promulgată de șeful statului încă din luna martie, fiind adoptată de majoritatea parlamentară a actualei Coaliții de Guvernare.

Dosarele nu au fost transferate înapoi la Direcția Națională Anticorupției (DNA), aspect criticat chiar în cazul ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). De altfel, și ministrul Justiției a precizat că va „veghea” la funcționarea sistemului post-SIIJ.

Finalul anului a adus și promulgarea Legii avertizorului de integritate, după un lung șir de discuții în jurul său. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în luna iulie, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor, după ce anterior judecătorii Curții Constituționale au respins sesizările Opoziției și Avocatului Poporului.

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a avertizat însă că va cere Comisiei Europene să declanșeze împotriva României mecanismul care condiționează acordarea banilor europeni de respectarea statului de drept. Kovesi sublinia atunci că modificările aduse legii descurajează avertizorii de integritate, ceea ce ar îngreuna anchetarea infracțiunilor de corupție și de fraude cu bani europeni.

Modificarea Codurilor penale merge în Parlament

De asemenea, Puterea trebuie să modifice Codul Penal și cel de Procedură Penală, fapt reamintit de Comisia Europeană odată cu ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Modificarea celor două coduri penale și punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, reprezintă un obiectiv în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele au trecut de Guvern pe 28 decembrie, iar acum au fost înaintate Parlamentului pentru dezbatere și vot.