Video Autostrada cu tuneluri din Vest, șantierul aglomerat și scăldat în praf chiar și noaptea VIDEO

Șantierul autostrăzii cu tuneluri, tronsonul de 9,13 kilometri rămas nefinalizat din Autostrada A1 Deva - Lugoj este aglomerat chiar și după lăsarea serii. Unii localnici se plâng, însă, de disconfortul creat de utilajele de mare tonaj.

Cel mai aglomerat loc de pe șantierul autostrăzii cu tuneluri din vestul României este zona nodului rutier Holdea (video), din Hunedoara, aflat la limita cu județul Timiș.

În zilele de lucru, intrarea pe viitorul tronson de 9,13 kilometri Holdea - Margina, rămas nefinalizat din Autostrada A1 Lugoj - Deva este ocupată de utilaje de mare tonaj, folosite la încărcarea și transportul pietrei pe șantier.

Constructorii folosesc materialul la drumul tehnologic de piatră care va putea fi folosit în timpul lucrărilor și în cazul inundațiilor cauzate de precipitații.

„Se lucrează până la lăsarea întunericului. Este bine într-un fel, pentru că poate astfel vor termina autostrada cu tuneluri mai repede, însă zecile de camioane care trec pe șantier încărcate cu piatră și zgură fac mare zgomot, iar norii de praf se ridică peste praf”, povestește un sătean din Holdea.

Localnicii din Holdea, Nemeșești și Coșteiu, câteva sate mici de la limita județelor Hunedoara și Timiș sunt afectați disconfortul cauzat de lucrările la autostradă, însă cea mai mare parte a traseului străbate o zonă împădurită, îndepărtată de așezările oamenilor.

„La Coșteiu de Sus, respirăm praf în fiecare zi, norii de praf se ridică în unele locuri pe șantier. Trebuie trimise cisternele pentru a uda solul”, se plângea un localnic.

Primele lucrări pe traseul autostrăzii cu tuneluri - numită astfel pentru că pe traseul ei vor fi construite două tuneluri lungi de peste doi kilometri, au început în vara anului 2022.

De atunci, au avut loc lucrări de defrișare a pădurii de pe traseu, de decopertare și pregătire a construcțiilor, au fost amenajate drumuri tehnologice, s-au făcut foraje pentru unele  structuri mari ale autostrăzii, însă forarea tunelurilor va începe în lunile următoare.

„Se lucrează la forajele pentru pasajul care va traversa calea ferată Lugoj – Ilia, la amenajarea accesului pentru utilaje pe drumurile tehnologice și aprovizionarea cu materiale. Pe șantier sunt circa 150 de persoane, muncitori și ingineri”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Tunelurile de pe autostradă, necesare pentru a reduce impactul asupra mediului

Constructorii au termen de finalizare al celor 9,13 kilometri ai autostrăzii din vestul României anul 2026. Cea mai dificilă parte a investițiilor vizează construcția ecoductelor.

Ele sunt necesare pentru a crea un culoar „verde” de traversare a zonei, pentru carnivorele mari (lupi, urși, râși), între Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni, dar și pentru a evita problemele de stabilitate şi impactul negativ cu implicaţii asupra mediului pe care îl poate avea autostrada, în lipsa lor.

„Obiectivul proiectului este reprezentat de construirea a construirea a 9,13 km de autostradă, două tuneluri, două pasaje, trei viaducte și un centru de întreținere și coordonare. Valoarea totală a proiectului este de 2.205.014.636 lei, din care valoarea fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență este 909.885.900 lei, contribuția publică națională este de 943.079.870 lei, iar TVA aferent reprezintă 352.048.866 lei”, informa Ministerul Transporturilor.

Lucrările pe acest tronson, singurul rămas nefinalizat din Autostrada A1 Lugoj - Deva (100 de kilometri) au fost suspendate din 2017, iar statul român a trebuit să reia licitația pentru proiectarea și construcția sa. Abia în 2022, contractul de proiectare și lucrări la autostrada cu tuneluri, câștigat de o asociere de firme condusă de UMB, a fost semnat, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2026