Atacul terorist fără precedent din Senatul României. Trei demnitari ai statului au fost uciși în 1920
0Pe 8 decembrie 1920, o bombă cu ceas a fost detonată în Senatul României. Actul terorist, pus la cale de un grup de evrei comunişti, a dus la moartea a trei demnitari ai statului.
Exact în urmă cu 102 de ani, în România s-a consemnat primul atentat cu bombă într-o instituţie de calibru a statului, respectiv Senatul României.
Un grup terorist format din evrei comunişti a detonat o bombă artizanală, în cel mai reprezentativ for al ţării, în momentul în care urma să fie deschisă şedinţa de la Senat. Era aproape de ora 15.00, când bomba a explodat, ucigând mai multe persoane şi rănind alte câteva.
“Senatorii aflaţi pe culuare şi pe la bufet erau tocmai chemaţi în şedinţă. Din incintă se desprind îndreptându-se spre banca ministerială d-nii Greceanu şi Văleanu; d. general Coandă, preşedintele Senatului, urca spre fotoliul preşedenţial. În acest moment o detunătură îngrozitoare răsuna în incintă, cutremurând zidurile şi aruncând în aer câteva pupitre. O panică neînchipuită se produce; ţipete şi strigăte de salvare răsună, în vreme ce într'un lac de sânge doi senatori sunt scoşi afară. Zeci de senatori leşină în vreme ce corpul de gardă opreşte ieşirea celor aflaţi înăuntru”, scriau, la vremea respectivă, reporterii ziarului Adevărul.
Cuprinşi de frică, senatorii au dat buzna spre ieşiri, creându-se o învălmăşeală generală. Explozia a provocat moartea episcopului Oradei, Demetru Radu, iar în zilele următoare, ca urmare a rănilor provocate, a murit ministrul justiţiei, Dimitrie Greceanu şi senatorul Spirea Gheorghiu. Încă doi episcopi, prezenţi în acea zi în Senat, au fost răniţi.
Ancheta a fost preluată de reprezentanţii Siguranţei Statului, iar cercetările au dus la concluzia că atentatorii au fost evreii comunişti Max Goldstein, Lupu Goldstein, Lupu Osiaş şi Leon Lichtblau. Oamenii legii au bănuit că aceştia nu au acţionat singuri, ci au avut complici, unul dintre ei fiind Alecu Constantinescu, şeful Partidului Socialist din România, partid de extremă stânga, care a şi fost arestat.
Cum a fost pregătit atentatul
Potrivit datelor anchetei, acţiunea a fost realizată cu o seară înainte de atentat, când atentatorii, însoţi de o fetiţă care avea în mână o mică geantă, au intrat în sediul Senatului, aflat la unul din etajele Universităţii. Ei au pătruns în sala de şedinţă a senatorilor şi au plasat bomba în spatele draperiei aflată lângă scaunul preşedintelui instituţiei. Teroriştii au rămas peste noapte în sală şi au fixat ceasul de la bombă pentru ora 14.45, apoi s-au făcut nevăzuţi. Explozia a făcut ţăndări ferestrele Universităţii, iar criminalii au reuşit să fugă în Rusia.
Ministerul de Interne a pus în joc un premiu de 200.000 de lei oferit celor care pot da informaţii despre făptuitori.
Max Goldstein, în vârstă de 25 de ani, croitor de meserie, a fost prins un an mai târziu, pe când încerca să revină în România traversând înot Dunărea.
“Dl. Victor Petrescu, şeful serviciului identificării din Siguranţă, care a binevoit să ne puie la dispoziţie documentele fotografice alăturate, ne-a explicat defectuozitatea construcţiei acesteia: ea era compusă din două bombe germane (Minenwerfer de tranşee), o maşinărie compusă dintr-un ceas-deşteptător obişnuit, două brichete şi două bucaţi de fitil Bickford ordinar. Peste butoanele brichetei era aşezetă o paletă de lemn, peste care trecea un cablu de sârmă subţire, cu un capăt fixat peste peretele cutiei, trecând peste paleta de deasupra butoanelor; celălalt capăt era fixat la axa deşteptătorului. Brichetele erau înarmate cu pietre, fitil, benzină.
În dreptul celor două brichete 2 bucăţi de fitil mergeau la cele două obuze, pline cu explozibil. Când “reveil"-ul acţiona, cablul de sârmă fixat de axa ceasornicului se învârtea, presând paleta, care acţiona brichetele.Defectul de construcţie consista din aceea că erau două decalări, ceea ce făcea imposibilă explodarea în aceeaşi clipă a ambelor obuze. În adevăr, numai unul a explodat, spărgându-l pe al doilea, a cărui materie a ars doar ca un artificiu. Dacă explodau ambele obuze, dezastrul ar fi fost mult mai mare”, se arată în datele anchetei.
După condamnarea atentatorilor, justiţia a luat decizia interzicerii Partidului Comunist Român, dar liderii acestuia au respins implicarea în atentat, pe motiv că nu sunt probe.