ANI, reacție la decizia CCR: „Poate afecta procesul de aderare la OCDE și angajamentele privind lupta împotriva corupţiei”

Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.

”Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituţionalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică”, au transmis, joi, ofifcialii Agenţiei Naţionale de Integritate, într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului, ”o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - n.red.), progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.

”De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declaraţiilor de avere şi de interese pe care Agenţia le menţine pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentaţia Curţii Constituţionale” a mai transmis instituţia.

Oficialii acesteia precizează că portalul ANI numără peste 12 milioane de declaraţii publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) şi art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituţionale.

ANI detaliază efectele cu privire la angajamentele internaţionale ale României:

• Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). 

Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, ”Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public”;

• Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap).

Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la ”consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei”;

• Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: ”Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate” (Runda a IV-a) şi „România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor” (Runda V-a);

Nu încalcă dreptul la viața privată

ANI precizează, de asemenea, că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

ANI atrage atenţia, de asemenea, că prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că ”soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”.

”Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese. Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public, cumulând astfel două dintre condiţiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) şi e) din Regulamentul GDPR. Facem precizarea că Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Curţii Constituţionale a României punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional. Totodată, acest aspect s-a aflat şi pe agenda discuţiilor Agenţiei cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – «Rule of Law»”, a mai transmis ANI.

CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.

De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.