Adrian Cioroianu: „Unirea din 1859 a fost mai greu de făcut și de apărat decât cele trei uniri din 1918“

Istoricul Adrian Cioroianu este de părere că este nedrept să numim „Mica Unire“ evenimentul care s-a petrecut la 24 ianuarie 1859.

„Sintagmele "Mica Unire" (1859) și "Marea Unire" (1918) mi se par nefericite și nedrepte, pentru că ele sugerează și chiar stabilesc un fel de top în Istorie - ceea ce e absurd. Unui istoric profesionist i-ar fi relativ ușor să demonstreze că, într-un fel, unirea din 1859 a fost mai greu de făcut (și de apărat) decât cele trei uniri (!) din 1918, care au fost un amestec de eroism pe frontul de luptă în 1917 și șansa geopolitică în 1918-1919.

Așadar, cred că noi aniversăm azi Unirea Principatelor Române, nu "Mica Unire".

Inutil de precizat că, fără unirea din 1859, e greu de imaginat ce și cum mai uneam în 1918“, spune istoricul.

Și Bogdan Cuza, urmașul lui Alexandru Ioan Cuza, este de aceeași părere. „Îmi permit să vă sfătuiesc să evitați folosirea sintagmei de «Unire Mică». Nu a existat unire mică la 1859. Puteți să spuneți că a fost unirea fundamentală de constituire a actului constitutiv și fondare a statului unitar modern român. Fără această unire de la 1859, nu s-ar fi putut realiza Unirea de la 1 Decembrie 1918, care poate fi și ea cunoscută ca o unire întregitoare”, a spus Bogdan Cuza, oaspete de seamă al liceului din Buzău care, din toamnă, va purta numele celebrului său străbunic.

Unirea Principatelor Român reprezintă un moment crucial în istoria României, marcând un pas important în procesul de formare a statului român modern.

Domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, a fost ales domn al Țării Românești, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul ambelor state româneşti (Țara Românească și Moldova) a însemnat Unirea lor într-un nou stat, cunoscut iniţial sub numele de „Principatele Unite”, care, din 1866, pe baza noii Constituţii, s-a numit România.