Violența în școli, un fenomen în creștere: aproape 1.900 de cazuri într-un singur an școlar

Fenomenul violenței în școli este în creștere, iar incidentele urmează, de multe ori, același tipar: o agresiune inițială declanșează reacții în lanț. În anul școlar 2024–2025, polițiștii au intervenit în 1.873 de cazuri de violență fizică în unitățile de învățământ din România, cele mai multe fiind încadrate la loviri sau alte agresiuni. Elevii recunosc că, în anumite situații, este dificil să nu răspundă cu violență atunci când se simt provocați, iar profesorii atrag atenția asupra rolului esențial al părinților în identificarea semnelor timpurii ale comportamentului agresiv.

În cadrul unor activități de prevenție, polițiștii le explică elevilor ce presupune, din punct de vedere legal, o faptă de violență. „O să începem prin a spune infracțiunea de lovire sau alte violențe, așa se numește. A lovi cu pumnul, palma, piciorul, cu un corp dur. Vorbim de tras de păr, băgatul mâinii în gât, sucitul mâinii la spate, pus piedică, acestea intră tot la această infracțiune”, le-a spus o polițistă elevilor, potrivit Digi24. 

Adolescenții spun că astfel de conflicte sunt frecvente și nu se limitează doar la spațiul școlar. „Am văzut conflicte de-a lungul timpului, atât în școală, cât și în afara școlii. Întotdeauna domnii profesori au intervenit. Consider este ceva obișnuit la noi în școli și nu doar în școli, și în afara școlii”, a povestit o elevă.

Un alt elev afirmă că tensiunile apar adesea din diferențe de statut social: „Conflictele între elevi pornesc, cel mai des, de la faptul că unii sunt clasați mai sus pe scara socială”. Există și forme mai subtile de agresivitate, precum jignirile sau hărțuirea verbală.

„Am mai avut colegi din liceu care au venit să îmi spună prin ce trec, mă refer la injurii sau cuvinte urâte care le-au fost adresate”, a spus un alt elev.

Datele oficiale arată că, în anul școlar 2024–2025, au fost înregistrate 1.676 de infracțiuni comise în interiorul școlilor și alte 197 în proximitatea acestora. Cele mai multe incidente au avut loc în mediul urban, însă peste 500 au fost raportate și în mediul rural. În 105 cazuri au fost implicate obiecte periculoase, precum cuțite, spray-uri lacrimogene sau bâte. Cifrele nu includ conflictele aplanate de profesori, ceea ce sugerează că amploarea reală a fenomenului ar putea fi semnificativ mai mare.

Profesorii avertizează că violența nu apare brusc, iar primele semnale sunt greu de observat.

„Semnele timpurii, atât pe care părinții le pot observa, cât și profesorii, sunt destul de greu de identificat la început, pentru că, mai întâi de toate, copilul tinde să se închidă. Dacă nu comunică, devine interiorizat, stă mult în camera lui, nu mai participă la activitățile zilnice din casă, ceea ce este un semn de atenționare”, a explicat Anca Liță, director adjunct. Ea subliniază că școala completează educația primită acasă și nu o poate înlocui.

În unele cazuri, intervenția autorităților a fost declanșată de imaginile apărute pe rețelele sociale.

„Se întâmplă să ne autosesizăm după ce găsim pe rețelele sociale diferite acțiuni sau activități ale copiilor. Sunt filmulețe, sunt poze, sunt imagini, după care ne autosesizăm și intervenim”, a declarat Ionuț Harbuz, șeful Biroului Siguranța Școlară Ilfov.

Autoritățile avertizează că, în lipsa intervenției timpurii, astfel de conflicte pot degenera în situații grave, mai ales în cazurile în care sunt implicate obiecte periculoase.