Rezultatele Programului-Pilot de Testare Standardizată: jumătate dintre elevi, în zona de performanţă limitată

Ministerul Educaţiei a anunţat vineri rezultatele Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfăşurat la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie. Acestea arată că aproximativ 20% dintre elevii testaţi se află în zona de risc educaţional şi circa jumătate sunt în zona de performanţă limitată.

"Testările standardizate pot produce date în măsură să ghideze deciziile la toate nivelurile, aceste date fiind esenţiale pentru relevanţa deciziilor la nivelul sistemului de educaţie: de la decizii ale elevului sau ale părintelui, la decizii la nivel de clasă, la nivel de şcoală şi la nivel naţional", arată ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă transmis vineri.

Comunicatul menţionează că prin Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, ministerul va realiza propria Bancă de instrumente de evaluare standardizată, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a Legii învăţământului preuniversitar, proiect aflat acum în dezbatere publică. 

"Reforma profundă a sistemului de educaţie va fi susţinută şi prin testarea standardizată:

- Pentru elevi: evaluare corectă, cuantificabilă şi comparabilă (un continuum al evaluării, în conexiune cu evaluarea anterioară), astfel că notele  sau calificativele obţinute pe parcursul învăţării vorbesc despre progresul elevului.

- Pentru elevi: feedback consistent şi în timp real, care poate fi transpus în acţiuni remediale direcţionate spre nevoile individuale identificate.

- Pentru profesori: instrument extern validat, care poate valida şi susţine evaluarea proprie (e mai greu sa conteşti un raport consistent dat de o terţă parte decât o notă).

- Pentru profesori: o modalitate de a identifica nevoile de învăţare, lacunele, pentru a individualiza şi focaliza acţiunile remediale.

- Pentru profesori: un mod de a economisi timpul dedicat creării de itemi de testare şi de corectare, timp ce poate fi investit în alte acţiuni pedagogice, inclusiv în evaluarea prin proiecte sau investigaţii care pun în evidenţă şi abilităţile socio-emoţionale şi de activitate în grup.

- Pentru profesori: un mod de a realiza evaluări comparative (interne şi externe) pe anumite competenţe/variind nivelurile de dificultate (learning by testing).

- Pentru părinţi: feedback consistent şi constant pe rezultatele reale ale învăţării, inclusiv o monitorizare a progresului şcolar.

- Pentru părinţi: un diagnostic extern şi serios asupra achiziţiilor copilului şi asupra eficienţei actului educaţional pe tot parcursul acestuia, nu doar în momente de bilanţ (evaluări sumative sau certificative).

- Pentru unitatea de învăţământ şi directori: un instrument de management educaţional, fundamentat pe analiza de date.

- Pentru sistemul de educaţie: o sursă de date pe analiza cărora se pot fundamenta politici educaţionale în domeniul curriculumului, programelor naţionale de suport şi se pot realiza analize de performanţă ale sistemului", scrie în comunicatul ministerului.

Potrivit Raportului naţional, la acest program au participat 526 de şcoli din întreaga ţară, din toate ciclurile de învăţământ: primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând elevii din anii terminali, clasele a VIII-a şi a XII-a.

Din totalul şcolilor înscrise iniţial pentru participare (526), în cadrul a 503 unităţi de învăţământ a fost efectuat cel puţin un test.

În total, au fost administrate 280.237 de teste, adică 85% din totalul testelor programate: la Limba Română 138.895 de teste, la Matematică 130.558 de teste şi la Istorie 14.375 de teste.

În document se arată că se observă un volum mare din populaţia testată în zona de risc educaţional (aproximativ 20%), iar marea masă a elevilor testaţi sunt în zona de performanţă limitată (aproximativ 50%).

Totodată, chiar şi în condiţiile unui eşantion selectat peste media naţională, este un volum extrem de mic de elevi în zona de excelenţă (aprox. 1-2%).

Din raport reiese că fetele au obţinut o performanţă mai bună decât băieţii la Limba Română, iar diferenţierea aceasta se accentuează pe măsură ce elevii avansează în clase superioare, însă acest trend este neclar la Matematică, unde fetele şi băieţii au obţinut alternativ scoruri mai ridicate. Totodată, băieţii au obţinut performanţe uşor mai ridicate decât fetele la Istorie.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, se observă un decalaj consistent în defavoarea mediului rural: acest decalaj este pervaziv, la toate clasele şi la toate materiile. La Limba Română şi Matematică acest decalaj este de aproximativ 5% (în medie), în timp ce la Istorie acesta este de circa 10%. De asemenea, procente semnificativ mai mari din mediul rural se află în zona de risc educaţional şi de performanţă limitată.