Fetele din România sunt mai interesate de politică decât băieţii. Impactul orelor de educaţie civică din gimnaziu
0UNESCO a întocmit un studiu privind impactul orelor de educaţie civică din ciclul gimnazial asupra viitorilor adulţi în ceea ce priveşte dorinţa lor de a participa la vot şi de a se implica activ în viaţa politică.
Cel mai recent raport al UNESCO pe educație, lansat la sfârșitul lunii octombrie, arată că orele de educație civică din gimnaziu nu au un impact semnificativ asupra participării active în viața politică a viitorilor adulți sau dorinței de a vota. Totuși, rezultatele evaluărilor realizate de International Civic and Citizenship Education Study au identificat corelații între nivelul cunoștințelor civice ale elevilor și dorința lor de a se implica în luarea deciziilor politice, informează Edupedu.
Potrivit raportului, implicarea cetățenilor în viața politică este în scădere în statele în care funcționează sisteme electorale democratice. Concret, la nivel global, rata de participare la alegerile prezidențiale și parlamentare a scăzut de la 77%, în anii 1960, la 67% după 2010.
De asemenea, raportul indică faptul că nu au fost identificate legături între cursurile de educație civică din gimnaziu și participarea politică. O analiză a nouă studii despre programele de educație civică arată că nu există efecte semnificative ale acestei discipline asupra participării la vot.
Cazul elevilor români confirmă acest lucru. Aceștia spun că susțin democrația și spun că vor să voteze, însă au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice, conform rezultatelor evaluării internaționale realizate de ICCS în anul 2022.
Aproximativ 25% dintre elevii români au competențe scăzute și foarte scăzute, comparativ cu media ICCS de 14,2% pentru acest segment de rezultate. Aproape 20% se află la nivelul cel mai ridicat, față de media internațională de 30,6%.
În schimb, educația civică contribuie la formarea identității, capacității de acțiune și a auto-eficacității tinerilor, susțin specialiștii. Efecte pozitive asupra participării politice sunt determinate și de climatele de învățare în care elevii se simt confortabil.
Totuși, evaluările ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) din 2016 și 2019 au identificat legături între nivelul cunoștințelor civice și indicele participării politice.
„Studenții care învață în școli care oferă oportunități de a învăța și a discuta despre problemele politice și sociale au mai multe șanse sa adopte norme cetățenești, precum participarea la alegerile naționale, implicarea în discuții politice, protestarea împotriva legilor injuste, promovarea drepturilor omului și participarea în comunitățile din care fac parte”, se arată în raport.
În România, fetele sunt mai interesate de politică
Potrivit datelor evaluării ICSS din 2022, preluate în raport, sunt mai multe fete decât băieți care ar participa activ în politică, care ar vota și care s-ar documenta despre candidați.
În ceea ce privește România, procentul fetelor care erau în clasa a VIII-a în anul 2022 și care s-ar implica activ în viața politică este mai mare decât cel al băieților. Astfel, 52.3% dintre fete ar participa activ în politică, situându-se cu 0.3 puncte procentuale deasupra băieților de aceeași vârstă.
Fetele din România ar fi mai implicate decât băieții și în procesul electoral. 53.1% dintre fete ar participa la alegeri și s-ar informa cu privire la candidați, în timp ce 51.3% dintre băieți ar proceda astfel.
Trebuie precizat faptul că discrepanțele nu sunt majore și că România este în topul țărilor în ceea ce privește așteptările ca adolescenții să se implice în viața politică și în procesele electorale, clasându-se pe locul al treilea în ambele cazuri.
În plus, dorința de a participa la alegeri este mai crescută în rândul elevilor care au situații financiare foarte bune, mai arată rezultatele ICCS.
În România, diferența dintre intenția de a vota a elevilor cu situații financiare foarte bune este de 53.8%, cu 3.5% mai mare decât a celor aflați la polul opus. La nivelul UE, este țara cu cele mai mici disparități între elevii cu posibilități financiare foarte bune și cei cu posibilități financiare reduse, în ceea ce privește dorința de a vota.