Directoarea de școală care a făcut din abandonul școlar istorie. „Îmi construiesc lecția în jurul unei scheme”

Profesoara folosește istoria ca să combată discriminarea copiilor de etnie romă, dar și ca să le dezvolte elevilor abilitățile de comunicare prin prezentarea lecțiilor sub formă de povești.

Camelia Costanțea, profesoară de istorie și directoarea Şcolii gimnaziale din comuna Viișoara, județul Cluj, este câștigătoarea din acest an a trofeului la Gala profesorul anului în mediul rural, la categoria „Prevenirea abandonului școlar“. A devenit pasionată de istorie mulțumită profesoarei sale din liceu, despre care spune că era o enciclopedie vie.

„Nu înțelegeam cum poate să predea atât de frumos istoria, ca o poveste, și să aibă în cap toate datele. Era fascinant! Și acum îmi aduc aminte cu plăcere cum umplea tabla cu o schemă extraordinară a lecției, pe care nici nu am mai întâlnit-o ulterior“, a povestit Camelia pentru „Weekend Adevărul“.

Cum era firesc, a urmat Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ și are și un master în Management Curricular.

La început, organizarea

Camelia predă de 20 de ani și s-a remarcat printr-o metodă unică la nivel național de prevenire a abandonului școlar. Primul lucru pe care l-a făcut când a devenit directoare acum nouă ani a fost să se ducă în comunitatea din sat și să identifice copiii care ar trebui înscriși la grădiniță și la școală.

„De când sunt director, preocuparea esențială pentru mine a fost să căutăm în comunitate și să aducem copiii la școală“, explică profesoara. În acest fel, a preîntâmpinat o problemă întâlnită frecvent în România.

Părinții, în special cei de la sat, nu își înscriu copiii la școală fie pentru că vor să îi ajute la munca câmpului, fie pentru că nu văd în educație o cale de a reuși în viață. Camelia a reușit astfel să aibă o bază de date foarte precisă despre toți copiii școlarizabili din Viișoara, iar când vine momentul pentru acest pas, părinții sunt anunțați din timp.

La școala și grădinița din localitate sunt înscriși aproximativ 39% copii de etnie romă. Numărul ar putea fi mai mare, pentru că o parte dintre părinți nu declară acest lucru de teama discriminării. Doar în anul școlar 2023-2024, ea a reușit să reintegreze în ciclul școlar șapte copii de etnie romă care abandonaseră școala.   

O realitate a României de astăzi este că mulți părinți sunt analfabeți și, chiar dacă și-ar dori să își înscrie copiii la școală sau la grădiniță, nu știu când să facă asta. Profesoara ne povestește cazul unui tată care se ghidează încă după anotimpuri în secolul XXI.

„Mă întreabă când să vină copilul la școală și îi spun că în septembrie. Se uită pierdut la mine și îi spun că e perioada când se duce la cules de cartofi. Am fixat practic momentul în calendarul lui mental“, își amintește Camelia.

Important este și ca micuții să fie înscriși la grădiniță, pentru că dacă fac acest pas, spune cadrul didactic, sunt șanse mari să vină și la școală.

„Un copil care nu a mers la grădiniță are șanse foarte mici să finalizeze ciclul primar și să ajungă apoi la ciclul gimnazial“, spune directoarea. În ultimii ani a creat o nouă grupă de copii la grădiniță nu pentru că ar fi crescut natalitatea la Viișoara, ci pentru că i-a convins pe părinți să îi înscrie.

Lecția de istorie ca o poveste

Despre Istorie spune că este o disciplină destul de grea pentru copii. „Frumusețea istoriei este descoperită în general la vârsta maturității“, explică profesoara. Deși la prima vedere schema lecției pe tablă pare o metodă învechită, Camelia o folosește pentru că facilitează nu numai învățarea istoriei, ci și a competențelor de comunicare.

„Îmi place să îmi construiesc lecția în jurul unei scheme. Nu îi dictezi copilului ceva în caiet, pe care el este nevoit să învețe pe de rost. Îl pune în situația de a gândi“, își detaliază cadrul didactic metoda de predare. Folosește mult la clasă hărți și diferite imagini, pentru a asocia ideile și informațiile pe care le transmite cu partea vizuală.

Lecțiile de istorie le prezintă sub forma unor povești, pentru că așa le captează cel mai bine interesul elevilor de la clasele V-VIII la care predă.

„Întotdeauna presar lecțiile cu informații inedite. Este genul acela de informații pe care copilul când merge acasă îl întreabă și pe părinte“, povestește profesoara. De multe ori, lecțiile de istorie se duc în cu totul alte zone decât subiectul discutat. Dacă îi vede că sunt pasionați de un subiect, insistă mai mult asupra lui și îl dezvoltă pentru a le potoli setea de cunoaștere.

Mândrie etnică

Pentru că etnia din care fac parte este încă un subiect sensibil în România, Camelia folosește istoria pentru a-i încuraja pe elevii romi să recunoască și să accepte etnia din care fac parte.

„Când sunt subiecte sensibile, cum este Holocaustul, pun accentul și pe Holocaustul romilor, despre care nu se prea discută. În acest fel îi sensibilizez și pe ceilalți copii, români și maghiari, iar pe cei de etnie romă îi fac să se simtă importanți“, povestește cu emoție profesoara.

O situație îngrijorătoare este și cea a copiilor de etnie maghiară. După absolvirea gimnaziului, ei nu se mai întorc în comunitate. Urmează licee de tradiție din Cluj și se înscriu apoi la universități de acolo sau din Ungaria.

„Când am ajuns profesor la Viișoara acum 20 de ani, clasele copiilor de etnie maghiară erau clase de sine stătătoare, cu câte 20 de copii în clasă, pe fiecare nivel. Acum sunt clase simultane și sunt cam 10 copii în două clase“, descrie directoarea cum stau lucrurile în prezent.

Școala de părinți

Camelia a derulat în școală și mai multe proiecte cu finanțare europeană prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), pentru prevenirea riscului de abandon școlar. De pildă, în perioada 2018-2021,197 de elevi de la ciclul primar și gimnazial au fost incluși într-un program de afterschool pentru a recupera materia la limba română, matematică și engleză, iar timp de patru zile pe săptămână au primit și o masă caldă.

Ca să încurajeze părinții să își ducă copiii la grădiniță, prin proiect li s-au oferit lunar tichete sociale. Într-un alt proiect POCU, profesoara a implicat alături de școala sa alte două unități școlare de la sat, prin care 115 copii, din care 30% de etnie romă, au participat la ateliere de dezvoltare personală și creație într-un mediu nonformal.

Un alt proiect extrem de interesant, finanțat cu fonduri norvegiene și realizat cu sprijinul fundației Noi Orizonturi, a presupus formarea cadrelor didactice de la școala din Viișoara în ceea ce generic a fost numit „Școala părinților“.

„Părinții au fost chemați apoi la școală și au devenit elevii noștri. Au învățat cum să își ajute copiii. Am realizat inclusiv o tabără de incluziune socială, care s-a organizat la munte, la care au participat elevii români și cei de etnie romă“, povestește profesoara.

În perioada sezonului rece, când are cursuri la prima oră, îi găsește pe copii urcați pe calorifere și îi lasă mereu să mai stea câteva minute. Știe ce înseamnă acest lucru pentru ei, atunci când acasă stau mai mult în frig.

E un alt lucru care îi leagă de școală. La final, Camelia își dorește un singur lucru: elevii ei să considere că a fost un om care a făcut tot ce i-a stat în putere să le fie bine.