Curtea Constituţională schimbă regula orei de Religie în şcoli: părinţii trebuie să depună cerere pentru ca elevii să participe la această materie
0Judecătorii Curţii Constituţionale au decis miercuri că obligaţia părinţilor de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Mai mult, aceştia au hotărât cu unaimitate de voturi ca o astfel de cerere să fie făcută de acum doar de către cei care vor să studieze această disciplină. Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie.
Mai exact, Curtea Constituţională a decis astăzi că este neconstituţional articolul din Legea educaţiei care spune că "La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie".
Judecătorii CCR au apreciat că cei care trebuie să facă o solicitare sunt părinţii care doresc ca aceste cursuri de Religie în şcoală să fie urmate de copiii lor.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.9 alin.(2) teza întâi din Legea învăţământului nr.84/1995 şi dispoziţiile art.18 alin.(2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt neconstituţionale“, se arată într-un comuncat al Curţii Constituţionale.
Decizia apare după ce judecătorii constituţionali au dezbătut o excepţie de neconstituţionalitate ridicată la Judecătoria Buzău - secţia civilă.
„Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Buzău-Secţia civilă“, se mai precizează în comunicat.
Până acum, regula era ca părinţii care refuzau orele de Religie pentru copii lor să facă cerere pentru ca elevii respectivi să nu participe la cursuri. Practic, de acum, cei nevoiţi să facă cerere sunt cei care doresc ca micuţii lor să urmeze cursul de Religie .
Profesorul din Buzău care a sesizat anomalia
Această excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă "Margareta Sterian" din Buzău.
În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună "anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă - în afara orei facultative de Religie - ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău", unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.
Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice "constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (...) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă".
În prezent, religia este disciplină opţională
Religia se studiază în şcoala românească începând de la clasa pregătitoare şi până la clasa a XII-a, însă este singura materie din trunchiul comun care este opţională.
Asta înseamnă că dacă părinţii unui copil nu vor ca acesta să studieze religia la şcoală, ei pot să depună o cerere în care solicită retragerea de la acest curs sau pot alege un alt opţional. Religia a apărut în trunchiul comun în 1990, după ce în perioada comunismului a fost interzisă. Profesorii de religie au pregătire în Teologie şi primesc avizul Patriarhiei Române pentru a preda.
În luna mai a anului acesta, Ministerul Educaţiei şi Patriarhia Română au semnat un protocol de colaborare, care prevede, printre altele, că toate manualele de religie după care se predă în şcoli trebuie să fie avizate de Patriarhie şi că preoţii pot participa la inspecţiile şcolare.
Înlocuirea Religiei cu Etica, iniţiativă legislativă
O propunere legislativă a deputatului independent Remus Cernea de a înlocui opţionalul de Religie cu „Etică şi cultură civică“ în şcoli a trecut luna trecută tacit de Camera Deputaţilor şi urmează să fie dezbătută la Comisia de Învăţământ din Senat, cel mai probabil la începutul anului viitor.
Concret, acesta a propus ca elevii să înveţe la ora de „Etică şi cultură civică“ cele mai importante doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică sau religioasă ale umanităţii, dar şi elemente de cultură civică. Mai exact, disciplina ar trebui să cultive spiritul critic, raţionalitatea şi empatia, arată deputatul.
În ceea ce priveşte Religia, ea ar deveni cu adevărat o oră facultativă, predată cel mai devreme din clasa I, şi nu de la pregătitoare, iar copiii nu ar mai primi note, ci calificative care să nu fie luate în considerare la media generală.
„Avem nevoie de o dezbatere amplă în societate, deja sunt tot mai multe voci care spun că Religia nu ar trebui să fie obligatorie. Elevii au nevoie să studieze Etică în şcoală, să înveţe noţiuni de morală, dar şi să cunoască drepturile omului, instituţiile democratice din stat“, a explicat Cernea.
Îndoctrinare sau spălare pe creier?!
Ministrul Costoiu: „Nimeni nu are dreptul să spună unei persoane cărui Dumnezeu să se roage”
Religia rămâne opţional obligatoriu
Religia în şcoli: protocol secret între stat şi biserică
DEZBATERE Cum vor arăta noile manuale de religie pentru clasele primare
Noile manuale de religie, pe „masa” societăţii civile
Manualele de religie ar trebui să fie în acord cu informaţiile ştiinţifice
Pericolul predării religiei în şcoli!