Cunoștințele de bază au scăzut dramatic în rândul elevilor din întreaga Europă. România, codașă la Matematică, Citire și Științe
0Abilitățile de citire și matematică ale elevilor s-au „înrăutățit semnificativ” în majoritatea țărilor UE. Este rezultatul celui mai recent raport privind ocuparea forței de muncă realizat de Comisia Europeană și care avertizează asupra consecințelor ce vor afecta piața muncii pe viitor.
Potrivit datelor oferite publicității de Comisia Europeană, rata de subperformanță a copiilor a crescut dramatic în ultimii 12 ani, însă cel mai scăzut nivel al cunoștințelor de bază s-a înregistrat în anul 2022. Motivul este legat, cel mai probabil, de închiderea școlilor în perioada pandemiei de COVID .Aceste concluzii nu sunt deloc îmbucurătoare, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană este departe de a-și atinge obiectivul propus și anume acela de a reduce rezultatele slabe la 15% până în 2030.
Aproape unul din trei tineri de 15 ani nu are în acest moment abilități de bază la Matematică, iar unul din patru nu poate atinge nivelurile minime la citire și știință. Raportul a evaluat aceste rezultate ca fiind o amenințare la adresa productivității muncii și a competitivității pe termen mediu. Autorii studiului au citat inclusiv sondajele angajatorilor spunând că este esențial să ai muncitori calificați. Pe de altă parte, au mai punctat ei, lipsa forței de muncă va împiedica capacitatea companiilor de a crește producția și de a se dezvolta. Practic, ne vom trezi în fața unui lanț al slăbiciunilor. Angajatorii nu vor avea angajați care să performeze la locul de muncă, motiv pentru care afacerile riscă să se prăbușească sub greutate incompetenței masive produse în școală.
Guvernele europene iau primele măsuri pentru o alfabetizare cât mai rapidă
România, Cipru și Bulgaria încheie clasamentul ratelor de subperfomanță la Matematică, mai spune raportul. De asemenea, studenții mai săraci din UE se descurcă mult mai rău decât cei avantajați financiar, aproape jumătate având performanțe slabe la Matematică în 2022. Dar declinul a lovit într-o oarecare măsură și copiii mai bogați, raportul semnalând lipsa de profesori calificați, agravată în ultimii ani, printre altele, de pandemia COVID-19.
Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei pentru competențe, a declarat că cifrele arată pericolul ca tranziția verde și digitală „să ne lase cetățenii în urmă”. Este și motivul pentru care mai multe guverne au început deja să ia primele măsuri. Finlanda, de exemplu, a introdus lecții obligatorii, iar olandezii vor acorda 500 EUR per elev școlilor care doresc să îmbunătățească abilitățile de bază.
Roxana Mînzatu urmează să prezinte un plan de competențe la începutul lunii martie. Ea a spus că acest lucru „se va concentra pe investiții în competențe, învățarea adulților pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională, păstrarea competențelor și recunoașterea competențelor”. De asemenea, Comisia intenționează să revizuiască un plan de educație digitală și să elaboreze o foaie de parcurs privind viitorul educației și formării digitale.