Elevii de gimnaziu, condamnați la involuție. Rezultatele la TIMSS, comentate de un specialist
0Rezultatele elevilor români de clasa a IV-a care au participat anul trecut la testarea TIMSS ne plasează la Matematică pe locul 6 în Europa și pe locul 12 în lume. Dar să nu ne bucurăm prea mult căci performanța elevilor de clasa a VIII-a la această materie este cu mult sub așteptări. La nivel european suntem pe locul 13, iar la nivel mondial ocupăm locul 19. La prima vedere, nu ai spune că stăm rău. La o privire mai atentă, însă, lucrurile sunt dramatice: diferența uriașă între rezultatele celor două generații este o problemă majoră. Căci, după cum arată cifrele, elevii români, în loc să progreseze, involuează de la an la an.
La TIMSS 2023, România a participat atât cu elevii de clasa a VIII-a, cât și cu cei din clasa a IV-a. Scorul mediu obținut de către elevii din învățământul primar a fost de 542 de puncte, iar acest rezultat ne plasează la Matematică pe locul 6 în Europa, sub Irlanda (546 puncte) și peste Olanda (537 de puncte). Practic, elevii noștri se clasează în zona nivelului intermediar de cunoștințe, foarte aproape de pragul următor de performanță, prag pe care l-am fi atins dacă am fi obținut 550 de puncte.
În ceea ce-i privește pe elevii clasei a VIII-a, aceștia au ocupat la Matematică o poziție mult mai joasă în clasament. În Europa suntem pe locul 13, iar în lume pe locul 19. Copiii au obținut 496 de puncte, o creștere față de ediția TIMSS 2019, când au obținut doar 479 de puncte.
Diferența dintre performanțele elevilor din învățământul primar și cel gimnazial este însă foarte mare. Atât de mare încât nu poate fi trecută cu vederea. Care sunt motivele acestei involuții? Marian Staș, expert în educație, vine cu răspunsul: planurile-cadru prost gândite pentru gimnaziu.
„Inima problemei are două mari camere care o ajută să funcționeze: modelul curricular, deci planurile cadru, și performanța profesorilor care să execute acel model curricular așa cum trebuie. Evident, toate acestea sunt coroborate cu impostura, cinismul, incompetența, calculul politic prost gândit al decidenților. Cu ministrii educației în frunte, cu secretarii de stat în frunte, cu prim-miniștrii în frunte. Oameni cărora nu le-a păsat, de fapt, de școală”.
Marian Staș: „Adrian, tu n-ai avut Curaj!”
Marian Staș se referă la perioada 2015-2016, când ministrul educației de atunci, Adrian Curaj, a încercat marea cu degetul, dar s-a speriat și a dat înapoi. „Pentru gimnaziu s-a bifat atunci un plan cadru doar ca cineva să spună că a făcut ceva. Nu a contat cât de bun sau cât de prost a fost gândit. S-a implementat și viața a mers mai departe. Atunci însă s-ar fi putut găsi o soluție, iar dacă acea soluție s-ar fi implementat nu am fi ajuns unde suntem azi. Dar nu au avut curaj s-o pună în fapt pentru că toți erau blocați în paradigma asta de plan unic, sindicalist și comunist”, continuă Marian Staș.
La vremea respectivă, ministrul Adrian Curaj a întrunit o echipă de specialiști în educație care să gândească planurile cadru pentru gimnaziu. Printre aceștia, academicianul Solomon Marcus, Radu Gologan, Marian Staș, Oana Moraru, Ștefan Vlaston - oameni cu o gândire neconvențională, „out of the box”. „Venisem acolo să evaluăm variantele de planuri cadru pe care Institutul de Științe al Educației le pusese pe masă. Erau trei la număr, unul mai comunist ca altul. Evident, au apărut scântei, s-au ciocnit cele două școli de gândire. Noi am cerut ministrului să retragă cele trei planuri cadru pentru că toate erau la fel de comuniste”.
Experții în educație reuniți la consultări au venit și cu o soluție: au propus implementarea a două planuri cadru pe principiul să mulțumim și capra, și varza. „Le-am spus: dați două, trei variante din care școlile să aleagă. De exemplu, școlile mai conservatoare să execute planul vostru, iar alte școli să aibă posibilitatea să-și proiecteze ele însele ele modelul curricular și planul cadru. Asta fac acum școlile pilot”, a mai precizat Marian Staș.
„Or să muște țărâna cu dinții dacă nu vor face ce au de făcut”
Dar nu au fost luați în seamă. „Ministrul a ignorat recomandările noastre și a făcut tot cum a considerat el de cuviință. Și iată, 10 ani mai târziu rezultatele acestui plan cadru. În mod clar ceea ce s-a întâmplat acum la TIMSS este unul dintre efectele directe ale unui plan cadru prost croit. Căci acest plan cadru a generat și programe școlare pe măsură”.
Acum s-a dovedit că din școala primară și până în gimnaziu copiii, mai degrabă, se prostesc. „Obțin rezultate din ce în ce mai slabe din două motive cât se poate de obiective: plan cadru prost croit și o prestație îndoielnică a profesorilor. Inadecvată acestor vremuri”. Transformările, mai spune Marian Staș, sunt la nivel de sistem. „Profesorii trebuie să funcționeze într-un alt fel, să fie croiți în alt fel, formați în alt fel, iar modelul curricular și planul cadru trebuie gândite fundamental diferit”.
L-am întrebat pe Marian Staș dacă are vreo speranță în deciziile viitorului Guvern, în deciziile ministrului care va veni la cârma Educației, iar specialistul ne-a răspuns că ar exista ceva șanse să se miște ceva înspre bine. „Marja de frustrare, de supărare și revoltă publică este așa de intensă, încât cred că va pune presiuni urgente și uriașe pe toți cei din Guvern. Toată lumea este cu ochii pe Educație ca pe butelie. Și or să muște țărâna cu dinții dacă nu fac ce au de făcut. Încrederea mea este că marja de golăneală, de manevră și de manipulare va fi mult mai îngustă”, a mai spus Marian Staș.
Studiul TIMSS este realizat de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale și are loc o dată la patru ani. În cadrul aceste cercetări se analizează comparativ competenţele de Matematică şi Știinţe (Biologie, Fizică, Chimie) în rândul elevilor. În România, studiul a fost desfășurat de Universitatea din Bucureşti cu finanţarea Ministerului Educaţiei.
Se încarcă comentariile...
