Ce-au făcut școlile cu banii primiți pentru renovarea latrinelor din curte. Director: „Avem toalete de secol XXI”

Din anul 2019 până în prezent, Guvernul României a alocat peste 120 de milioane de lei pentru construirea unor toalete de secol XXI în școlile care aveau wc-ul în curte. Banii, spun reprezentanții organizației Funky Citizens, au fost distribuiți la zeci de unități de învățământ din mediul rural. Dar câte dintre aceste școli chiar și-au rezolvat problemele? Cât de eficient au fost folosite aceste sume? Nu se știe. Este și motivul pentru care reprezentanții organizației s-au hotărât să verifice aceste lucruri cerând ajutorul oamenilor. Reporterii Adevărul au răspuns solicitării și iată ce am descoperit. 

Am consultat harta interactivă pusă la dispoziție de cei de la Funky Citizens și am ales la întâmplare două școli din țară: școala gimnazială Maxenu, din Buzău, și școala gimnazială Ungureni, din județul Bacău. Concluzia? Cele două unități de învățământ care au primit bani pentru renovarea toaletelor și-au făcut bine treaba. Le putem tăia, deci, de pe listă, căci le-am verificat. 

„Avem toalete de secol XXI dotate cu tot ce trebuie”

„Într-adevăr, am primit bani pentru renovarea grupurilor sanitare și i-am folosit în acest sens”, a declarat pentru Adevărul Mihai Stănescu, directorul școlii gimnaziale din localitatea Maxenu, județul Buzău. „Construcția a început și s-a finalizat acum vreo patru, cinci ani cred. Primăria s-a implicat în construirea unui corp de clădire care a fost atașat clădirii școlii noastre. Este vorba despre un corp exterior în care se pătrunde din interiorul școlii, din holul de acces spre clase. Grupul sanitar a fost ridicat pe terenul de sport, astfel că zona respectivă s-a mai redus puțin. Și avem toalete pentru fete, pentru băieți și pentru profesori dotate cu vase de wc și chiuvete alimentate cu apă curentă. Apa potabilă provine dintr-un puț pe care l-am forat noi. Însă, există un proiect demarat de primăria Buzău prin care se va asigura alimentarea cu apă potabilă de la nivel de municipiu”, ne-a explicat directorul. 

Toaleta veche, construită din prefabricate, a rămas în picioare. „Nu am demolat-o, o folosim mai rar deși și ea este alimentată cu apă potabilă”. 

La școala gimnazială Pogonele, una dintre structurile școlii din Maxenu, toaleta pentru elevii din clasa pregătitoare se află într-un corp de clădire separat, aflat în curtea școlii. În interiorul unității de învățământ există și acolo un grup sanitar destinat însă profesorilor și elevilor mai mari. „Avem o toaletă exterioară, însă nu prea avem cum să facem o toaletă interioară mai mare pentru corpul principal de clădire. Asta e problema. Ar trebui niște containere sau alipit un corp nou, dar s-ar restrânge din terenul de fotbal. O toaletă interioară avem, este adevărat, dar nu deservește pe toată lumea, este mică. Însă ambele grupuri sanitare există apă potabilă, vase de toaletă și tot ce trebuie”.

La școala din Maxenu și-n structurile sale învață 394 de elevi. „Școala gimnazială din Maxenu este cu personalitate juridică. Apoi, structurile sunt școala gimnazială Pogonele, școala primară Țintești, grădinița cu program normal Maxenu și grădinița cu program normal Pogonele. Grădinițele au toaletă în interior, la fel și școala din Țintești. Cât despre apă caldă, avem niște dispozitive instant care o încălzesc”.

„Aveam o toaletă cu WC turcesc”

Am încercat să vedem cum stă situația și la școala gimnazială Ungureni, din județul Bacău, care are și ea mai multe structuri. Am vorbit cu Mirel Dobraniș, secretarul școlii, care ne-a spus că acum patru ani s-au investit primii bani pentru refacerea grupurilor sanitare. „A venit o sumă de bani, dar Primăria s-a ocupat. Constructorul a modificat o sală mai mare, aveam acolo o cancelarie. Trei sferturi au rămas cancelarie, un sfert grup sanitar”. Școala din Ungureni cuprinde două corpuri de clădire, ambele cu toalete modernizate „Grupuri sanitare noi avem în corpul A unde învață elevii de gimnaziu și în corpul B unde învață elevii din ciclurile primar și preșcolar. În școală învață în total 79 de elevi care beneficiază de două toalete dotate cu vase de toaletă, chiuvete și apă curentă”. 

Înainte de renovare, școala din Ungureni se număra printre școlile românești cu WC-ul în curte. „Aveam o toaletă cu wc turcesc. Erau două cabine pentru fete, două pentru băieți, pentru profesori o cabină, la pentru profesoare o cabină. Fără chiuvete, fără apă potabilă”. 

Secretarul școlii din Ungureni ne-a spus că în momentul de față nu mai există nici o școală aparținătoare de cea din Ungureni care să nu aibă toalete modernizate. „Avem patru structuri: școlile din Bibiresti, Gârla Anei, Viforeni și Bărtășești. Toate au toalete cu apă curentă și un dispozitiv instant de încălzit apa. Dar noi suntem obișnuiți cu apa rece. Ne înviorează”. 

Acum 10 ani, școlile din Ungureni, județul Bacău, au renunțat la încălzirea cu sobă și au trecut la încălzirea cu centrală pe lemne. „Și atunci a fost o bătălie câștigată, căci tare ne mai chinuiam”, a mai spus secretarul. 

Cât de periculoase sunt pentru copii latrinele din curtea școlilor

„Pentru că nu au cum să respecte reguli elementare de igienă, adică să se spele pe mâini cu apă și săpun, copiii care folosesc latrina din curtea școlii riscă boli digestive, în primul rând. Inclusiv hepatita virală de tip A, care e tot cu transmitere digestivă. La noi în țară, cei mai mulți dintre copii fac această boală tocmai pentru că folosesc grupuri sanitare neconforme și nu respectă regulile de bază de igienă. Hepatita de tip A se transmite pe cale fecal-orală. Norocul este că virusul este autolimitat, nu cronicizează, iar boala se vindecă singură chiar și fără tratament dacă persoana respectivă nu suferă și de alte afecțiuni. Dacă evoluează pe un ficat deja bolnav, atunci lucrurile se complică. Practic, se agravează boala inițială”, ne-a explicat prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. 

Soluții

Cele două școli sunt dovada vie a faptului că dacă se vrea, se poate. Însă, mai este mult până departe, căci în România există în continuare așa numitele latrine, pe care copiii sunt nevoiți să le folosească. „Ar trebui o mai bună implicare a autorităților locale. Sigur se pot găsi fonduri, cred că sunt chiar și fonduri europene care pot fi accesate. Se pot demara niște lucrări. Se pune problema că nu există apă potabilă, însă noi am făcut niște foraje și am rezolvat așa. Eu cred că dacă există dorință, se poate”, a mai declarat directorul școlii din localitatea Maxenu, județul Buzău.

Cum poți verifica școlile pe harta interactivă

„1. Go to harta noastră și indentifică școlile din zona ta. 2. Vizitează aceste școli pentru a observa starea grupurilor sanitare. Este important de menționat că nu încurajăm accesul în instituții, pentru acest scop, persoanelor care nu sunt elevi, cadre didactice, părinți sau jurnaliști. 3. Completează chestionarul nostru și încarcă fotografii relevante. 4. Distribuie această campanie cu prietenii și familia pentru a extinde impactul”, au anunțat cei de la Funky Citizens. 

În anul 2017, în România erau 2.219 de unități de învățământ cu toalete în curte, potrivit Ministerului Educației. Trei ani mai târziu, spun tot oficialii din minister, existau 800 de școli. Anul trecut, ministra Ligia Deca anunța că numărul acestora a scăzut și mai mult ajungând la 189. Mai mult, în acest an se pare că avem doar 70 de școli cu grupuri sanitare neconforme.