Burse sociale și la taxă și la buget - cer studenții. „Guvernul refuză dialogul și ignoră cerințele tuturor actorilor relevanți”

Uniunea Studenților din România critică lipsa de dialog manifestată de guvern. Studenții lansează totodată mai multe propuneri care să atenueze efectele măsurilor de austeritate.

Studenții se declară dezamăgiți de lipsa consultării organizațiilor reprezentative din Educație pe tema bugetului ministerului pentru 2026 și interpretează prezența premierului Ilie Bolojan în fruntea Ministerului Educației și Cercetării drept „indiciu privind posibilitatea unor noi măsuri de austeritate”.

Uniunea Studenților din România a criticat, într-un comunicat de presă, faptul că studenții nu au fost invitați la discuții pe tema bugetului pentru Educație.

„Considerăm că, în ciuda tuturor comunicatelor de presă din ultimele zile, Guvernul refuză dialogul și ignoră cerințele tuturor actorilor relevanți din sistemul educațional. Negocierile desfășurate la Palatul Victoria ridică mari semne de întrebare cu privire la bugetul ministerului, iar faptul că la acestea a participat Ilie Bolojan, atât din postura de premier cât și din postura de ministru interimar, ne indică faptul că există posibilitatea unor tăieri semnificative sau introducerea unor noi măsuri de austeritate, pe care niciun posibil candidat pentru ocuparea funcției de ministru nu dorește să și le asume”, se menționează în comunicat.

În 2025, bugetul alocat subvențiilor de cazare și cămine a înregistrat o scădere de 27%, raportat la 2024, iar finanțarea de bază universitară a scăzut cu 31,25%, semnalează Uniunea Studenților din România, în vreme ce pentru 2026 datele sunt incerte. Scăderea fondului de burse a fost însă de departe măsura care i-a afectat cel mai tare pe studenți în 2026, iar pentru ca lucrurile să nu se repete federația asociațiilor studențești a lansat 15 propuneri de măsuri care să atenueze efectul măsurilor de austeritate deja adoptate.

Reașezarea indicatorilor și actualizarea costului standard/student

Studenții spun că Ministerul Educației și Cercetării trebuie să aibă în vedere actualizarea costului standard per student cu rata inflației comunicată de INS pentru a fundamenta finanțarea de bază pentru anul 2026.

Cer de asemenea o reașezare a indicatorilor folosiți pentru acodarea finanțărilor suplimentare.

„În contextul finanțării suplimentare și ținând cont de constrângerile fiscale, se propune majorarea ponderii indicatorilor din clasa C4 – Orientare regională și echitate socială, în raport cu indicatorii din clasa C2 – Cercetare științifică, creație artistică și performanță sportivă. Această ajustare urmărește stimularea investițiilor în infrastructura universitară, în special creșterea numărului de locuri în cămine studențești (IC 4.2), precum și încurajarea universităților să participe la fondul de burse prin alocarea de resurse proprii (IC 4.4). Referitor la clasa C2, propunem comasarea indicatorilor IC 2.2 și IC 2.3 într-un singur indice de performanță. Propunerea vine în contextul dezvoltării calității cercetării științifice și încurajării performanțelor academice. Considerăm că divizarea în impact și performanță este una artificială, motiv pentru care dorim să oferim criterii clare în baza căruia să se poate determina finanțările suplimentare. Totodată, propunem reducerea ponderii IC 2.1 (calitatea resursei umane). În contextul măsurilor de austeritate și având în vedere posibilele disponibilizări pe care universitățile vor fi nevoite să le facă, o astfel de măsură vine în sprijinul finanțărilor universitare”, se arată în comunicat.

Fondul pentru burse - cel puțin la nivelul lunii mai 2025, plus banii europeni

Un subiect de o importanță deosebită pentru studenți este cel al burselor, după ce în 2025 s-au confruntat cu tăieri substanțiale. Studenții propun menținerea alocării din bugetul național destinat fondului de burse cel puțin la nivelul lunii mai a anului 2025, la care să se adauge cei 60 milioane euro alocați de către Comisia Europeană, situație ce va contribui la ameliorarea semnificativă a situației burselor sociale și va permite, totodată, creșterea numărului și/sau a cuantumului burselor de performanță, arată Uniunea Studenților din România.

Pentru sumele din Fondul Social European nu există însă, până la această dată, condițiile de acordare, astfel că studenții cer publicarea normelor de aplicare pentru ca universitățile să poată accesa aceste fonduri, iar studenții să intre în posesia banilor începând cu luna februarie. „Această măsură este vitală pentru a garanta plata efectivă a burselor sociale, pentru a evita alte blocaje birocratice”, se arată în comunicat.

Tot legat de bursele sociale, Uniunea Studenților din România mai propune introducerea unui mecanism prin care să se asigure actualizarea anuală a cuantumului minim obligatoriu al bursei sociale cu rata inflației. Se cere și ca nota de fundamentare pe baza căreia se determină cuantumul bursei sociale să fie publicată, pentru a se asigura transparența și predictibilitatea.  Studenții cer și ca federațiile studențești reprezentative să fie consultate atunci când se determină cuantumul minim obligatoriu al bursei sociale.

Se solicită și implementarea unui mecanism de verificare a gradului de respectare a normelor metodologice în ceea ce privește acordarea burselor și a altor forme de sprijin din toate instituțiile de învățământ acreditate.

Bursa socială, cer studenții, trebuie să ajungă la toți studenții eligibili, indiferent de forma de finanțare (buget/taxă), considerându-se că astăzi studenții provenind din familii cu venituri reduse, care își plătesc studiile, sunt de două ori loviți, pentru că aceștia nu au avut, cel mai probabil, posibilitatea să-și susțină pregătirea suplimentară (meditațiile) astfel încât să reușească admiterea „la buget”. Bursa socială să se acorde pe tot parcursul anului, mai cer studenții, având în vedere că studenții eligibili beneficiază de aceasta ca urmare a situației lor sociale sau economice. „În acest sens, considerăm că au nevoie de predictibilitate și de o susținere permanentă a statului pentru evitarea abandonului universitar”, arată Uniunea Studenților din România.

O altă solicitare este legată de includerea activităților practice obligatorii, prin introducerea unor norme metodologice clare, în calculul numărului de zile aferente activității didactice pentru determinarea cuantumului bursei, la acest moment zilele de practică obligatorie nefiind contorizate drept activitate didactică, ceea ce duce la un nivel mai mic al burselor.

Gratuitate la transportul feroviar și 24 călătorii anual pe orice rută

Pe lista solicitărilor studenților sunt și măsuri legate de decontarea transportului pe calea ferată. La această dată studenții plătesc 10% din valoarea biletului atunci când călătoresc din localitatea de domiciliu către facultate și de la facultate către casă și cer să beneficieze de gratuitate, un beneficiu pe care l-au mai avut. Cer de asemenea 24 de călătorii gratuite, anual, pe orice rută, pentru transportul feroviar intern.

Alte două propuneri vizează extinderea categoriilor eligibile pentru granturile „Carol I” prin includerea tuturor participanților la etapele naționale și internaționale a olimpiadelor școlare recunoscute de către Ministerul Educației și Cercetării, respectiv creșterea generală a coeficienților de cheltuieli prin raportare la rata anuală a inflației pentru costurile serviciilor de cazare și masă oferite de universități.

„Dacă în ultimul an am vorbit de reformă și am primit austeritate, considerăm că în acest an trebuie să ne concentrăm într-adevăr pe reforma sistemului educațional. Pentru a fi expliciți, un sistem funcțional de învățământ nu poate fi construit fără bani. Totodată, un sistem educațional performant este făcut prin dialog cu cei implicați, nu prin ședințe în spatele ușilor închise. Uniunea Studenților din România rămâne fidelă misiunii de reprezentare a celor peste 450.000 de studenți din România și consideră necesare răspunsuri și acțiuni clare din partea autorităților”, au mai precizat studenții. Aceștia cer întâlniri cu premierul României și cu miniștrii Finanțelor și, respectiv, Transporturilor, pentru a-și prezenta punctul de vedere cu privire la alocările pentru Educație în 2026.