Bac 2025. Rezolvarea subiectelor la Limba română. Profesor: „Nu aveau de povestit basmul”

Candidații de la Bacalaureatul 2025 au susținut marți, 10 iunie, prima probă scrisă, cea la Limba și literatura română. Prof. Ruxandra Achim, profesor de specialitate la Colegiul Național „I L. Caragiale” din București, a rezolvat, pentru „Adevărul”, subiectele primite de absolvenți.

Subiectul I

La Subiectul I, candidații au avut de răspuns mai multor cerințe formulate pe baza unui text suport, un fragment din „Părintele GETICEI”, de Grigore Băjenaru.

La cerința A.1. candidaților li se solicită să indice sensul din text al cuvântului „prielnic” și al secvenței „pe timpuri” (6 puncte).

Pentru „prielnic” ar fi trebuit să scrie sinonime precum: favorabil, avantajos, potrivit, oportun.

Pentru secvența „pe timpuri”: pe vremuri, demult, odinioară.

La A.2. cerința era să menționeze o caracteristică a profesorilor la al căror curs de inaugurare sălile erau pline, valorificând textul dat (6 puncte).

Candidații ar fi putut răspunde astfel: „Profesorii sunt fie înzestrați cu talent oratoric, fie impresionează prin calitățile intelectuale.”.

La A.3. li se cerea candidaților să precizeze momentul zilei în care are loc cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan, justificându-și răspunsul cu o secvență din text. Răspunsul indicat de prof. Ruxandra Achim este: „Cursul inaugural al lui Vasile Pârvan are loc la asfințit, așa cum reiese din secvența<soarrele de toamnă… în crepuscul>”.

La A. 4. li se cerea candidaților să explice un motiv pentru care Vasiel Pârvan face referire la originea numelui său.

Răspuns: „Vasile Pârvan face referire la originea numelui său fie pentru a-și evidenția modestia, fie pentru a detensiona atmosfera, fie pentru a capta atenția publicului”.

La subiectul A.5. cerința era să prezinte,în 30-50 de cuvinte, atmosfera din sala „Odobescu”, de dinaintea începerii cursului susținut de Vasile Pârvan, așa cum reiese din textul dat.

Răspuns: „Atmosfera din sala Odobescu era încărcată de emoție, de curiozitate, de entuziasm, căci publicul studențesc aștepta cu nerăbdare sosirea lui Vasile Pârvan”.

Acest răspuns trebuie detaliat cu faptul că lumea din sală era nerăbdătoare și atunci nerăbdarea publicului se traduce prin agitație, dar în același timp este o atmosferă foarte productivă din punct de vedere intelectual, pentru că există în public sentimentul puternic de nerăbdare în privința cursului inaugural pe care îl va ține Vasile Pârvan.

Subiectul al II-lea

La subiectul al II-lea li se cerea candidaților să prezinte, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului dintr-un fragment al operei „Domnișoara Nastasia”, de G.M. Zamfirescu.

• Indicațiile parantetice sunt singurele intervenții ale autorului în textul dramatic, cu rolul de a orienta jocul actorilor și de a propune organizarea scenică în cadrul spectacolului de teatru.

• Notațiile externe prezintă decorul unui act, pentru a crea atmosfera acțiunii, indicii de timp și de spațiu: evenimentele se petrec în amurg, cu jocuri de lumini dinspre fundalul scenei - „e în amurg și ultimele raze ale soarelui împurpurează perdelele albe”.

• Descrierea încăperii completează cadrul prin detalii sugestive pentru statutul personajelor; astfel, camera este „strâmtă, săracă, dar curată”. De asemenea, casa îi aparție curelarului Ion Sorcovă.

• O altă informație vizează aspectele din fundal: ușa deschisă oferă o perspectivă asupra străzii, a maidanului, a căii ferate.

• Interiorul locuinței include perdele albe și mușcate roșii, un dulap din lemn și patul din scânduri, elemente care completează imaginea casei lui Ion Sorcovă.

• Indicațiile interne se concentrează asupra gesticii, a atitudinii personajelor: Vulpașin se evidențiază prin timiditate, prin respectul manifestat în momentul în care se descoperă.

• Nastasia, pe de altă parte, își exprimă gestual nemulțumirea, pentru că întoarce spatele și iese trântind ușa.

Astfel, indicațiile autorului completează mesajul operei dramatice, fiind concepute pentru realizarea spectacolului pe scenă.

La subiectul II B candidații au avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia, raportându-se atât al informațiile din textul dat, cât și al experiența personală și culturală.

„La argumentare ar fi putut să meargă pe orice variantă, respectiv pro, contra sau chiar combinat. Adică textul le permitea să dezvolte și ideea că înfățișarea nu este neapărat relevantă pentru succes, pentru că Vasile Pârvan nu arăta într-o manieră impunătoare, din contră. Deci ar fi putut să formuleze folosindu-se de această observație și apoi pe ideea culturală ar fi putut să considere că și în mentalitatea poporului român există această convingere că nu haina îl face pe om, și atunci tot ce ține de înfățișare nu are neapărat relevanță asupra succesului.

Pe de altă parte puteau foarte bine să meargă pe variantă pro și să susțină că aspectul influențează, mai ales într-o societate în care imaginea contează, și să ia în considerare schimbarea de vestimentație, de înfățișare, a lui Ștefan Gheorghidiu, spre exemplu, din „Ultima noapte...”, atunci când primește moștenirea și își schimbă complet garderoba ca să pună de acord starea materială cu vestimentația, cu înfățișarea globală. Dar nici acolo înfățișarea nu este neapărat elementul de succes, dar puteau să meargă și pe variantă care influențează o întâlnire formală înfățișarea,- faptul că ești îngrijit, ești îmbrăcat cum se cuvine, înseamnă că respecți un anumit eveniment. Și aici era mai ușor. Acum sigur că și atmosfera de acolo din anfiteatru era una care pregătea cumva toată această întâlnire cu profesorul și atunci și înfățișarea publicului practic avea legătură cu succesul așteptat din partea profesorului” ,a  explicat prof. Achim.

Subiectul al III-lea

La subiectul al III-lea li se cerea candidaților să redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte în care: la profilul Umanist - să prezinte relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici; la profilul Real - să prezinte particularități de construcție a unui personaj  într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici.

La subiectul al III-lea au avut multiple posibilități, notează prof. Ruxandra Achim, candidații având posibilitatea să-și aleagă, de la autorul Ion Creangă, fie „Harap Alb”, fie „Dănilă Prepeleac”, în timp ce de la Ioan Slavici aveau fie „Moara cu noroc”, fie „Mara”, nefiind impuse restricții în privința speciilor literare.   

„La Real, ideal este să caracterizezi personajul principal. La Creangă, spre exemplu, să-i urmărească traseul acesta de la statutul de antierou până la erou matur, în timp ce la Slavici ar fi trebuit să pună în valoare faptul că personajul este modelat de mediul în care ajunge să trăiască și sfârșește prin a se dezumaniza. Adică aici aveau reperele. La subiectul acesta cu caracterizarea aveau acele repere în formularea cerinței care sunt tipice pentru eseul structurat și se regăsesc și în barem. Iar dincolo, la profilul Umanist, acolo unde au avut relație dintre două personaje, practic ar fi trebuit să dubleze personajul principal cu un alt personaj. La Creangă, în povestea lui „Harap Alb”, relația ar fi trebuit să se îndrepte către dinamica eroului cu antagonistul, pentru că spânul e cel care îl provoacă permanent, și în privința relației ar fi trebuit să sublinieze că vorbim despre un rău necesar în basme și, din acest punct de vedere, să se raporteze la aceleași aspecte - adică social, psihologic, moral”, a indicat prof. Achim.

Dacă alegeau textul de la Ioan Slavici, ar fi trebuit evidențiată o relație paralelă Ghiță - Ana, sau Ghiță - Lică.  „Și aici aveau destul de mare libertate de mișcare. De aceea am spus că subiectele în general au fost foarte generoase, pentru că nu i-au ancorat într-un singur text, adică au avut multe opțiuni și la Real și la Uman”, a adăugat dascălul.

De subliniat un aspect foarte important: candidații nu aveau de povestit basmul (foarte mulți dintre ei, conform declarațiilor pe care le-au făcut la ieșirea din sala de examen, au ales basmul). Deși ușor, se poate transforma într-o capcană, atrage atenția prof. Ruxandra Achim. „Ei nu aveau de povestit basmul, nu aveau de rezumat basmul. Este o analiză, adică un eseu structurat, în care analizezi o operă pe baza anumitor criterii. Trebuie să ai un anumit limbaj”, a mai punctat prof. Ruxandra Achim.

Absolvenții care au citit operele în discuție nu vor avea probleme mari și se pot aștepta la note frumoase. Chiar și cei care au învățat mai puțin pot lua ușor o notă de 6, a mai apreciat prof. Ruxandra Achim.