ANALIZĂ OECD Elevii săraci sunt cu doi ani în urma colegilor înstăriţi

Rapoartele PISA in Focus de luna aceasta au arătat faptul că unele ţări au avut mai mult succes decât altele în a oferi un nivel egal de educaţie pentru elevii lor, susţine Marilyn Achiron, editor la Departamentul de educaţie şi competenţe a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), într-un articol pe blogul organizaţiei.

Rezultatele PISA arată că dezavantajele socio-economice sunt legate în mod direct de performanţele elevilor săraci. În medie, un elev cu o situaţie socială mai bună obţine cu 88 de puncte mai mult la testul de citire PISA, echivalentul a mai mult de doi ani de şcolarizare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Rezultatele evaluării mai indică faptul că diferenţele dintre ţări şi economiile lor variază în funcţie de măsura în care performanţa este legată de statutul socio-economic. 

”Acest aspect demonstrează că legătura poate fi modificată prin impunerea unor politici şi practici corecte”, susţine Marilyn Achiron, editor la Departamentul de educaţie şi competenţe din OCDE, într-un articol pe blogul organizaţiei.

Investiţiile în educaţie, sursa performanţei şcolare

În sondajul PISA din 2009, multe dintre ţările şi economiile cu cele mai mari investiţii proprii în educaţie au elevi de top.

Elevii din Canada, Estonia, Finlanda, Hong Kong-China, Islanda, Coreea, Liechtenstein şi Norvegia obţin rezultate la citit peste media OCDE. În acelaşi timp, în aceste ţări, diferenţa de punctaj dintre elevii cu o situaţie bună şi cei cu o situaţie dificilă este mai mică de 70 de puncte, faţă de media de 88 de puncte.

Multe ţări şi economii au făcut progrese notabile în îmbunătăţirea performanţei generale şi, simultan, în reducerea diferenţelor dintre performanţele şcolare ale elevilor favorizaţi şi ale celor defavorizaţi, susţine Marilyn Achiron.

Ţările unde se poate

De exemplu, compararea rezultatelor rapoartelor PISA 2000 cu cele din 2009 a relevat că în ţări precum Albania, Chile, Germania şi Letonia, raportul dintre statutul socio-economic al studenţilor şi performanţele lor de citire s-a diminuat, iar performanţa generală s-a îmbunătăţit.

În Germania, decalajul dintre studenţii favorizaţi şi cei defavorizaţi s-a redus cu peste 25 de puncte în perioada în care performanţa medie, pe întreaga categorie de elevi, s-a îmbunătăţit şi ea cu 13 puncte.

Şi în Canada, Republica Cehă, Hong Kong-China, Mexic şi Statele Unite decalajul dintre performanţele celor două grupuri de elevi s-a diminuat, fără să existe însă şi o ameliorare în cadrul performanţei generale.

Soluţiile specialiştilor

”Politicile educaţionale pot încuraja îmbunăţirea în mod egal a performanţei, incluzând acordarea unui sprijin mai mare elevilor defavorizaţi care au deficienţe în educaţie, garanţia că şcolile furnizează instruire de înaltă calitate precum şi oferirea unor oportunităţi educaţionale pentru aceşti tineri”, este de părere expertul OCDE.

Politicile sociale mai largi care limitează diferenţele experienţelor de viaţă ale studenţilor favorizaţi şi ale celor defavorizaţi pot, de asemenea, promova egalitatea şi înalta performanţă, adaugă Achiron.

”Dacă dezavantajul privează un student de accesul la oportunităţile educaţionale de care trebuie să se bucure, atunci acete oportunităţi ar trebui furnizate de sistemul şcolar. Cu alte cuvinte, toţi elevii, indiferent de statut, trebuie să aibă şanse egale la reuşită”, conchide reprezentantul OCDE.