Exclusiv Va accepta Rusia planul american de pace? Istoric: „Putin crede că înaintează ca în finalul celui de-al Doilea Război Mondial”

Guvernul Ucrainei a „acceptat un acord de pace” intermediat de administrația Trump, spun surse din presa americană. Analistul Cosmina Popa, specializat pe istoria Rusiei, explică de ce Putin va ține cu dinții de varianta maximalistă. 

Un oficial american a declarat, marți, 25 noiembrie, pentru CBS News că guvernul Ucrainei a „acceptat un acord de pace” intermediat de administrația Trump pentru a opri atacul Rusiei care durează de aproape patru ani.

Oficialul american și consilierul ucrainean pentru securitate națională, Rustem Umerov, au spus că s-a ajuns la o înțelegere comună asupra unei propuneri, urmând ca detaliile să fie stabilite. Umerov și-a exprimat optimismul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea călători la Washington înainte de sfârșitul lunii noiembrie pentru a finaliza un acord. CBS News a relatat în exclusivitate duminică faptul că oficiali americani și ucraineni discutaseră anterior despre o posibilă vizită în SUA a lui Zelenski în această săptămână.

„Ucrainenii au acceptat acordul de pace. Există câteva detalii minore care trebuie rezolvate, dar ei au acceptat un acord de pace”, a declarat oficialul american pentru CBS News.

Informația a venit în timp ce secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, se afla la Abu Dhabi pentru a se întâlni cu oficiali ruși, au declarat pentru CBS News doi oficiali americani și două surse diplomatice neautorizate să vorbească public.

Ce s-a eliminat din planul cu 28 de puncte

Nu este clar despre ce acord de pace este vorba. Cert este că Statele Unite şi Ucraina au modificat, zilele trecute, planul de 28 de puncte ajungând la o nouă propunere de pace cu 19 puncte, care însă nu conțin elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic care urmează să fie decise de președinții celor două țări.

Potrivit unor surse, nouă prevederi controversate au fost eliminate sau reformulate. Probleme foarte sensibile precum cedările teritoriale (teritorii ocupate), statutul NATO și relațiile cu Rusia și SUA nu au fost clarificate complet la Geneva, ci au fost „pus între paranteze” (amânate) pentru a fi decise direct de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski.

Potrivit mai multor surse, au fost eliminate sau modificate câteva dintre prevederile cele mai controversate:

- Limitarea forțelor armate ucrainene: planul inițial ar fi impus un plafon strict al armatei ucrainene – 600.000 de militari, dar acest punct pare să fi fost atenuat.

- S-ar fi renunțat la ideea unei amnistii largi pentru crime legate de război (așa cum era în planul de 28 de puncte).

- Ideea de cedări teritoriale a fost discutată, dar nu e clar că a fost acceptată în forma inițială — negociatorii au „pus-o între paranteze”.

- Relația NATO: nu mai pare să existe o interdicție strictă impusă de planul revizuit privind aderarea Ucrainei la NATO, decizia urmând să fie discutată la nivel prezidențial.

- În declarația comună SUA-Ucraina după discuții, se vorbește despre garanții de securitate consolidate, dar detaliile exacte nu au fost făcute publice.

- Ucrainenii au subliniat că suveranitatea lor trebuie respectată, ceea ce rămâne un principiu-cheie în negociere.

Oficialii ucraineni afirmă că draftul de 19 puncte „arată foarte puțin” ca versiunea de 28 de puncte care fusese diseminată anterior.

Pasul următor este o întâlnire Trump și Zelenski pentru a se decide asupra punctelor rămase sensibile.

Rusia, însă, susține că nu a primit oficial varianta revizuită și nu a confirmat acceptul pentru acest plan.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Kremlinul pregătește publicul pentru respingerea planului american, insistând pe ideea că „orice acord trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei”. Oficialii de la Moscova repetă narațiuni vechi: Rusia nu va returna teritoriile ocupate, nu va înceta operațiunile militare și nu va negocia decât după atingerea obiectivelor de pe câmpul de luptă.

Cosmin Popa: „Cu siguranță că Moscova va respinge noul plan”

Istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, a explicat pentru „Adevărul” ce va urma după acești pași făcuți de echipele de negociere.

Întrebat ce se va întâmpla cu acest plan convenit de SUA și Ucraina după ce va ajunge la Moscova, Popa a susținut: „Va fi numită în continuare propunerea de pace americană a președintelui Trump pentru că toată lumea trebuie să respecte un ritual de tip asiatic atunci când vine vorba despre inițiativele președintelui american, în care padișahul trebuie menționat cu toate formulele ritualice, însă acordul va păstra foarte puțin din forma pe care a dat-o Kirill Dimitrev și Witkoff. La Moscova, cu siguranță această nouă inițiativă va fi respinsă sau i se va răspunde cu o serie de contrapropuneri la fel de absurde ca primele”.

De ce va respinge Rusia planul? „Deoarece crede că timpul trece în favoarea sa. Rusia însă nu mai are mult timp, dar crede că poate să-l folosească la maximum pe cel pe care-l are”, arată istoricul.

„Putin are impresia că este într-o înaintare asemănătoare cu cea din ultima parte a celui de-al doilea război mondial”

Întrebat dacă în contextul problemelor economice, Rusia se află în situația de a negocia în mod onest, Popa a arătat: „Sigur că și Rusia încearcă presiuni multiple care pledează pentru ieșirea din război și sigur că Putin însuși e acum angajat într-un proces de consolidare și de salvare a regimului pe care l-a creat, pentru că sistemul trebuie să livreze mai mult decât o face acum pe plan intern. Rusia e un stat de tip rentier, un stat în care aristocrația birocratică, cea mai mare parte din ea cu epoleți, trebuie să primească venituri din slujbă colosale. Ori tocmai aceste venituri din slujbă au început să scadă foarte mult”.

Din acest punct de vedere, sistemul creat de Putin nu livrează nici în termenii prestigiului geopolitic, ceea ce iarăși e o chestiunea care creează nemulțumiri interne. „De aceea Rusia vrea să iasă din război pe de o parte. Pe de altă parte, presiunile pe care le resimte Putin și sistemul creat de el, deocamdată, nu sunt atât de mari încât să determine Rusia să negocieze autentic o eventuală ieșire din război.”

Conducerea de la Kremlin se află sub impresia exagerărilor venite din zona militară cu privire la succesele fulminante ale armatei în Donbas. „Astfel, Putin are impresia că este într-o înaintare asemănătoare cu cea din ultima parte a celui de-al doilea război mondial ceea ce este foarte departe de adevăr”, arată istoricul. Pe de altă parte, limitările impuse de SUA livrărilor de armament ucrainean care acum e plătit de UE reprezintă un factor important. „Pe fondul cantități neîndestulătoare de armament pe care le primește Ucraina, Putin își exagerează propriile succese militare așa cum a făcut atunci când a exagerat privind premisele unei predări necondiționate a Ucrainei în prima parte a războiului”, spune el.

„Rusia încă ține cu dinții de această platformă maximalistă a păcii”

Istoricul subliniază că putinismul este o dictatură, iar exercitarea dictaturii este inseparabil legată de instituționalizarea minciunii: „O dictatură e obligată prin esență să livreze auditoriului exclusiv știri bune chiar și atunci când evenimentele care se petrec în realitate sunt departe de a fi fericite. Iar asta își pune amprenta asupra modului în care funcționează mecanismul de decizie politică într-o dictatură”.

În acest caz, spune el, nu e cazul să supra-estimăm profesionalismul aparatului militar, politic și de informații rusesc, pentru că „sigură că el poate obține succese notabile, sigur că poate fi performant în anumite situații, însă trebuie să pornim de la circumstanța că toate acestea sunt subsisteme ale unei dictaturi lucru care le imprimă un specific particular.”

În acest context, concluzia istoricului este că presiunile din societatea rusă nu sunt, în acest moment, în măsură să-l facă pe Putin să negocieze serios. „De aceea, Rusia încă ține cu dinții de această platformă maximalistă a păcii care dincolo de faptul că desființează Ucraina independentă pune baze foarte puternice pentru o viitoare agresiune rusească asupra flancului estic al NATO”, conchide Cosmin Popa.