Washington Post: Ce trebuie să țină minte Donald Trump înainte de summitul de la Alaska
0În iulie 1953, așteptând vești despre încetarea Războiului din Coreea, președintele american Dwight Eisenhower nu a putut dormi o noapte întreagă. Asistenții săi povesteau cum acesta vorbise aproape fără oprire despre ororile războiului și despre o întâmplare cutremurătoare: un general sovietic i-ar fi mărturisit că a “curățat” câmpurile minate trecând cu trupele sale prin ele.
Ce va avea în minte președintele Donald Trump în pragul întâlnirii sale cu Vladimir Putin, programată vineri, 15 august, la Alaska? Poate că va bea un pahar cu cola dietetică și va dormi bine. Oficialii de la Casa Albă reduc însă așteptările, catalogând întâlnirea drept “de acomodare” sau “un exercițiu de ascultare”.
Totuși, comentariile de ultim moment și analiza jurnaliștilor de la Washington Post indică altceva: Trump nu se va mulțumi să stea pasiv, ci pregătește un discurs ferm. De peste un an, liderul american vorbește tot mai des despre dorința de a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Frustrat de tergiversările lui Putin și de refuzul de a accepta compromisuri, Trump își imaginează acum o altă situație decât în 2019, când s-a întâlnit ultima oară cu liderul rus: el se vede mai puternic, iar Putin — mai slăbit.
Un oficial apropiat discuțiilor a descris întâlnirea ca pe “un exercițiu de dialog, nu de ascultare”.
„Trump îi va spune lui Putin care este oferta: teritorii în schimbul păcii. Rămâne de stabilit cât teritoriu și în ce condiții, dar și cât de durabil și stabil va fi acest acord”, a explicat sursa.
Dar dacă Putin respinge propunerea? Atunci Trump va fi testat la răbdare și fermitate. Administrația americană avertizează că este gata să activeze sancțiuni dure, pregătite de luni bune, un pas pe care președintele până acum ezita să îl facă.
„Va fi o umilință pentru Trump dacă Putin nu acceptă”, a subliniat același oficial.
Senatul american pregătește deja un proiect de lege cu sancțiuni, care beneficiază de susținere bipartizană. În această ecuație, Trump trebuie să demonstreze că este hotărât să aplice consecințe concrete Moscovei.
Pe de altă parte, Putin ar putea încerca să prelungească negocierile fără a se angaja ferm — nici „da”, nici „nu”. Kremlinul ar putea accepta unele condiții, respingând altele, în timp ce luptele continuă pe frontul ucrainean, afectând tot mai mult pozițiile Kievului.
Formula de bază a discuțiilor, “teren pentru pace”, pare rațională. Deși președintele Zelenski insistă că Ucraina nu va ceda teritorii, oficialii americani recunosc, în privat, că o astfel de tranzacție este o realitate pragmatică. Și chiar Ucraina, potrivit unor surse, pare să accepte ideea unui armistițiu ca prim pas.
O chestiune-cheie este asigurarea unor garanții de securitate după semnarea unui acord. Europa va continua să sprijine militar Ucraina prin livrări și instruire, dar se așteaptă ca și SUA să joace un rol esențial, inclusiv prin monitorizarea satelitară a respectării armistițiului.
Analiștii caută în istorie paralela potrivită pentru întâlnirea de la Anchorage
Unii se tem că Trump ar putea trăda Ucraina, asemenea premierului britanic Neville Chamberlain la München, în 1938, când a permis lui Hitler să anexeze regiunea Sudetă. Alții avertizează asupra unui posibil nou pact de împărțire a Europei, ca la Conferința de la Ialta. Riscurile sunt reale.
O comparație interesantă este încercarea lui Eisenhower de a pune capăt războiului din Coreea, o situație cu trăsături similare: un conflict prelungit, un aliat dificil, un adversar puternic și riscul unei escaladări nucleare. Eisenhower a amenințat cu oprirea ajutorului către armata sud-coreeană și a avertizat direct China și URSS că vor suporta consecințe grave dacă nu vor accepta pacea. În plus, a instituit un tratat de apărare mutuală care a sprijinit reconstrucția economică și stabilitatea regiunii.
Ucraina are acum nevoie urgentă de o soluție. După trei ani de război deschis, populația este epuizată, iar susținerea pentru continuarea luptei până la victorie a scăzut semnificativ, conform unui sondaj recent Gallup. În schimb, tot mai mulți susțin negocierile pentru pace.
Specialiștii din cadrul Fondului Carnegie pentru Pace Internațională estimează că Putin este pregătit să accepte un schimb de teritorii, menținând liniile frontului pe Zaporojie și Herson, cedând zone din apropierea Harkovului și Niprului, cu condiția ca Ucraina să renunțe la regiunile Donețk și Lugansk.
În același timp, Kremlinul nu cedează pe tema principală — ieșirea Ucrainei din NATO și limitarea capacității sale militare. Acesta va fi punctul nevralgic al negocierilor, unde se va decide în mod real suveranitatea Kievului.
În mod neașteptat, Trump ar putea găsi folositoare declarațiile generalului Mark Milley, fostul său șef al Statului Major, care a afirmat în noiembrie 2022, când pierderile de vieți erau deja uriașe:
„Trebuie să se accepte că o victorie militară nu poate fi obținută pe câmpul de luptă și că trebuie căutate alte mijloace.”
În mod cert, Trump are dreptate când spune că războiul trebuie oprit. Ambele părți au plătit un preț enorm. Dar o pace durabilă poate veni doar dintr-un acord corect, care să nu compromită Ucraina ca stat independent.
Pentru că în fața unui lider manipulator ca Putin și a unui președinte imprevizibil precum Trump, viitorul negocierilor de la Alaska rămâne imprevizibil.