Un an de la întoarcerea lui Donald Trump la Casa ALbă: o logică diferită și reguli noi ale jocului global
0La un an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite pare să funcționeze după reguli diferite. Decizii controversate, gesturi simbolice și mesaje directe au remodelat relațiile Washingtonului cu aliații și adversarii deopotrivă, ridicând întrebări esențiale despre direcția strategică a SUA într-o lume tot mai fragmentată.
Într-un interviu acordat Kyiv Post, Filip Styczyński, fondatorul platformei conservatoare PATRIOT Alliance, specializată în cooperarea Polonia–Taiwan–SUA împotriva dezinformării autoritare, explică logica din spatele aparentului haos și modul în care administrația Trump privește competiția globală.
O ruptură de tradiția diplomatică americană?
Primul an de mandat al lui Trump a fost marcat de suspendarea unor programe USAID, închiderea unor organizații precum International Republican Institute, o retorică agresivă în comerțul internațional, dar și de crize geopolitice majore – de la Iran și Venezuela până la amenințări la adresa Groenlandei.
Întrebat dacă asistăm la o abandonare a politicii externe bipartizane americane, Styczyński susține că nu este vorba despre o ruptură ideologică, ci despre o confruntare cu structuri percepute ca ostile lui Trump.
„Aceasta nu a fost o politică bipartizană, ci una clar adversă lui Trump. Inclusiv organizații considerate conservatoare erau dominate de facțiuni RINO – republicani mai apropiați de democrați decât de electoratul conservator”, explică el.
Administrația Trump a justificat aceste schimbări prin acuzații de corupție, risipă bugetară și lipsă de eficiență a instrumentelor tradiționale de influență externă.
Sfârșitul soft power-ului american?
Timp de decenii, SUA și-au construit influența globală prin burse, programe educaționale și sprijin pentru societatea civilă. Criticii actualei administrații avertizează că renunțarea la aceste instrumente subminează poziția globală a Washingtonului.
Styczyński contrazice această perspectivă: „Nu poți construi influență reală exportând un model cultural rupt de realitățile locale. Trump se îndepărtează de viziunea wilsoniană a exportului de democrație – o idee care, de fapt, nu a avut niciodată un sprijin solid în rândul americanilor.”
În opinia sa, SUA nu renunță la soft power, ci îl recentralizează sub controlul direct al Departamentului de Stat.
O Americă mai puțin populară, dar mai directă
În Europa de Est, unde SUA erau văzute mult timp ca simbol al libertății și stabilității, percepția publică s-a deteriorat. Declarațiile lui Trump, tensiunile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pozițiile față de Groenlanda au alimentat scepticismul chiar și în țări tradițional pro-americane, precum Polonia.
Totuși, Styczyński subliniază că această pierdere de popularitate nu este o prioritate pentru Casa Albă. „Politica externă a lui Trump nu este ghidată de imagine, ci de rezultate.”
China, nu Rusia, este miza principală
În spatele acțiunilor din Venezuela sau al presiunilor asupra Groenlandei se află o strategie mai amplă, spune Styczyński: confruntarea cu China.
„Statele Unite se află, în esență, într-un nou Război Rece cu China – economic, tehnologic și strategic. Europa este concentrată pe Ucraina, dar Washingtonul privește mult dincolo de acest conflict.”
În acest context, ideea unei lumi multipolare – promovată de Rusia și China – începe să se destrame. Influența Moscovei în Orientul Mijlociu a scăzut, regimul Assad a căzut, Iranul și aliații săi au fost slăbiți, iar acțiunile SUA în Venezuela au transmis un semnal clar.
Taiwan, linia roșie
O întrebare esențială rămâne dacă acțiunile ferme ale SUA în emisfera vestică ar putea încuraja China să acționeze militar împotriva Taiwanului.
Styczyński indică răspunsul Washingtonului: „Acorduri de armament de peste 11 mii de miliarde de dolari cu Taiwanul și angajamente clare din partea Japoniei. Mesajul este limpede: orice agresiune va primi un răspuns.”
Ucraina – o prioritate secundară?
În contrast, Europa de Est și Ucraina par să fi coborât pe lista de priorități strategice ale SUA. Administrația Trump vorbește tot mai des despre cooperare cu Rusia și mai puțin despre confruntare.
„Trump a făcut o ofertă generoasă lui Putin, care a fost respinsă. Washingtonul nu înțelege Kremlinul, pentru că gândește în termeni economici, iar Rusia nu funcționează după această logică”, spune Styczyński.
Presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord dezavantajos și semnalele contradictorii – reducerea ajutorului, dar creșterea sprijinului informațional – reflectă, în opinia sa, lipsa unei strategii coerente.
O logică diferită, un conflict inevitabil
Potrivit lui Styczyński, problema fundamentală este una de neînțelegere culturală și strategică: „Rusia operează cu o altă definiție a raționalului. Nu urmărește pacea sau prosperitatea în sens occidental.”
În cele din urmă, avertizează el, răbdarea lui Trump se va epuiza. SUA ar putea intensifica sancțiunile, sprijinul pentru Ucraina și presiunea economică, în special prin piața energetică.
„Lumea multipolară se destramă. Statele Unite acționează tot mai liber în sferele de influență ale altora, iar reacțiile sunt surprinzător de slabe,” mai spune Styczyński.