Analiză Trump face un pas înapoi în dosarul Groenlanda – dar răul a fost făcut
0După săptămâni de tensiuni care au neliniștit capitalele europene și piețele financiare, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut miercuri un pas înapoi în disputa privind Groenlanda, anunțând că exclude folosirea forței militare și suspendă amenințările comerciale la adresa Europei.
Declarațiile, făcute la Forumul Economic Mondial de la Davos, au fost urmate de un mesaj optimist pe rețelele sociale, în care Trump a susținut că există „un cadru” pentru un viitor acord privind insula arctică. Detaliile însă lipsesc, iar aliații rămân prudenți.
De la confruntare la detensionare
Cu doar câteva zile înainte, președintele american sugerase că Groenlanda – teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză – este vitală pentru securitatea națională a SUA și nu exclusese utilizarea forței pentru a o obține. Retorica a stârnit îngrijorare profundă în Europa, unde ideea unui conflict între aliați NATO era considerată de neconceput.
Schimbarea de ton a venit după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. La scurt timp, Casa Albă a anunțat renunțarea la tarifele comerciale cu care Trump amenințase mai multe state europene, inclusiv Danemarca și Germania.
Piețele financiare au reacționat pozitiv, iar liderii europeni au salutat detensionarea, deși cu rezerve evidente.
Ce înseamnă, de fapt, „cadrul” anunțat?
În lipsa unui document concret, diplomați și analiști se întreabă ce presupune exact acordul invocat de Trump. Un oficial occidental a declarat sub protecția anonimatului că este vorba de „un tipar bine cunoscut: victorie declarată înainte ca negocierile reale să înceapă”.
Potrivit unor experți, discuțiile ar putea viza extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, cooperarea în domeniul apărării antirachetă sau accesul la resurse minerale, fără a afecta suveranitatea daneză. Alții descriu situația mai degrabă ca pe un armistițiu temporar într-o criză creată chiar de Washington.
Europa: ușurare, dar și neîncredere
La Copenhaga, ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat că „ziua se încheie mai bine decât a început”, subliniind totuși că orice soluție trebuie să respecte „liniile roșii” ale Danemarcei. Mesajul a fost reluat și în alte capitale europene: dialogul este binevenit, dar suveranitatea nu este negociabilă.
În Germania, vicecancelarul Lars Klingbeil a avertizat că optimismul trebuie temperat. „Este bine că există discuții, dar nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”, a spus el.
O alianță pusă la încercare
Deși riscul imediat al unei escaladări militare pare să fi fost îndepărtat, episodul a lăsat urme adânci. Pentru mulți lideri europeni, amenințările repetate ale lui Trump – fie ele militare sau economice – au slăbit încrederea în Statele Unite ca partener stabil.
Un oficial european prezent la Davos a rezumat sentimentul dominant: „Există ușurare, dar și convingerea că această poziție se poate schimba din nou. Declarațiile președintelui sunt imprevizibile, chiar dacă disprețul său față de Europa pare constant”.
Groenlanda, vocea absentă
Un element notabil al crizei este absența aproape totală a Groenlandei din discuții. Liderii locali urmează să reacționeze public, iar politicieni danezi subliniază că viitorul insulei nu poate fi decis fără participarea directă a populației sale.
„Poți negocia cu aliați”, a spus un oficial occidental. „Dar nu poți negocia despre oameni fără ei”.
O pauză, nu o soluție
Pentru Donald Trump, anunțul de la Davos reprezintă un succes. Pentru Europa, este mai degrabă o pauză fragilă. Forța a fost scoasă din ecuație, tarifele sunt suspendate, dar neîncrederea persistă.
Așa cum a remarcat un diplomat european, vizibil epuizat: „Nu am rezolvat problema Groenlandei. Am supraviețuit ei”.