Trump deschide ușa garanțiilor de securitate pentru Ucraina, dar pasează responsabilitatea Europei
0Președintele american Donald Trump a dat de înțeles, într-o declarație făcută pe 5 septembrie la Casa Albă, că Statele Unite ar putea contribui la un cadru internațional de garanții de securitate pentru Ucraina, dar a subliniat cu fermitate că liderii europeni trebuie să joace rolul principal în acest demers.
„Vom rezolva asta. Îi vom ajuta. Vrem să salvăm multe vieți”, a declarat Trump în fața jurnaliștilor, adăugând că „Europa va fi prima, de departe – și vor să fie primii. Vor să vadă sfârșitul acestui conflict.”
Este un mesaj care reia retorica bine-cunoscută a fostului președinte american, care pune accent pe reducerea implicării directe a SUA în conflicte internaționale, promovând în schimb un rol mai activ pentru aliații europeni.
Garanții de securitate – dar fără trupe americane
Declarațiile lui Trump vin în contextul summitului Coaliției de voință, desfășurat pe 4 septembrie, în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni au discutat despre crearea unei forțe internaționale de reasigurare. Aceasta ar urma să ofere Ucrainei sprijin militar, logistic și de instruire pentru a preveni un eventual nou val de agresiune rusă, odată cu instaurarea unui armistițiu.
La finalul summitului, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că 26 de țări și-au exprimat disponibilitatea de a contribui — fie cu trupe, fie cu sprijin tehnic sau logistic — în cadrul acestui cadru de garanții, dar numai după încetarea focului.
Trump a exclus din start participarea trupelor americane într-o asemenea forță, dar surse diplomatice citate de presa americană susțin că Washingtonul este dispus să contribuie prin sprijin informațional (intelligence) și sisteme de apărare aeriană — un gest important, dar cu impact simbolic limitat în lipsa unei prezențe active pe teren.
Kremlinul respinge din start orice prezență NATO
Reacția Moscovei la aceste discuții nu a întârziat: Kremlinul a reafirmat poziția fermă că orice forță de menținere a păcii formată din trupe ale țărilor NATO ar fi considerată o „țintă legitimă pentru distrugere”. Mesajul, transmis prin canale oficiale, reflectă retorica clasică a Rusiei care vede în orice extindere a influenței occidentale o amenințare strategică.
„Va veni sfârșitul. Veți vedea” – optimismul strategic al lui Trump
Deși, în campania sa electorală, Trump a promis că va pune capăt războiului ruso-ucrainean în 24 de ore, eforturile sale informale de mediere, demarate în urmă cu mai multe luni, nu au produs până acum rezultate concrete.
În timpul aceleiași conferințe de presă, Trump a recunoscut că situația este „mai complicată decât a crezut inițial”, dar a insistat că sfârșitul războiului va veni brusc: „Va veni deodată. Se va lega totul. Veți vedea”, a spus el, fără a oferi detalii despre posibilele căi de rezolvare.
O responsabilitate partajată, dar în dezechilibru
Declarațiile lui Trump reiterează o poziție pragmatică, dar și ambiguitatea strategică care a caracterizat de-a lungul timpului relația SUA cu Ucraina în timpul administrației sale: sprijin indirect, dar fără angajamente ferme. Pe de altă parte, apelul la un leadership european clar în gestionarea garanțiilor de securitate poate fi interpretat și ca un semnal politic – atât către aliați, cât și către alegători americani – că Statele Unite nu mai vor să plătească prețul principal al ordinii internaționale.
Europa, în schimb, se vede chemată să preia ștafeta într-un moment în care solidaritatea internă a Uniunii este pusă la grea încercare de propriile crize economice, sociale și electorale.