Trump ar putea ordona reluarea testelor nucleare. Ce ar putea însemna acest lucru pentru lume
0Administrația președintelui american Donald Trump analizează posibilitatea desfășurării unor focoase nucleare suplimentare și a reluării testelor nucleare pentru prima dată din 1992, potrivit unor declarații ale oficialilor americani citate de The New York Times. Anunțurile au venit la scurt timp după expirarea ultimului tratat nuclear dintre SUA și Rusia.
Dacă aceste planuri vor fi puse în aplicare, ele ar marca o schimbare semnificativă față de aproape patru decenii de politică americană orientată spre controlul strict al armamentului nuclear. Trump ar deveni primul președinte american de după Ronald Reagan care ar crește numărul de arme nucleare desfășurate.
Sfârșitul tratatului New START
Tratatul New START, care limita la aproximativ 1.550 numărul focoaselor nucleare strategice desfășurate de fiecare parte, a expirat joi. Președintele Trump a respins o propunere a liderului rus Vladimir Putin privind o prelungire informală a acordului, în timp ce ambele părți iau în calcul negocierea unui nou tratat.
În aceeași zi, adjunctul secretarului de stat pentru controlul armamentelor, Thomas DiNanno, a declarat la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva că acordul impunea „restricții unilaterale inacceptabile” Statelor Unite. El a subliniat că un eventual nou tratat ar trebui să includă și China, care are cel mai rapid ritm de extindere a arsenalului nuclear la nivel mondial.
Modernizare și posibila extindere a arsenalului
Oficialii americani afirmă că SUA vor continua programele de modernizare nucleară, care includ noi silozuri pentru rachete, submarine și bombardiere strategice. Washingtonul deține, de asemenea, focoase aflate în rezervă, care ar putea fi reintroduse în serviciu dacă președintele ar decide acest lucru.
Un exemplu concret este flota de submarine din clasa „Ohio”. Pentru a respecta limitele New START, Marina americană dezactivase patru dintre cele 24 de tuburi de lansare de pe fiecare submarin. O eventuală reactivare a acestora ar permite instalarea de rachete suplimentare, crescând astfel numărul total de focoase desfășurate.
Nu este clar dacă aceste măsuri ar reprezenta o strategie de negociere – o tactică familiară din perioada Războiului Rece – sau începutul unei noi curse a înarmării. China a arătat până acum puțin interes pentru negocieri privind controlul armamentelor, în special înainte de a ajunge la un nivel comparabil cu arsenalele SUA și Rusiei.
Posibila reluare a testelor nucleare
În discursul său de la Geneva, DiNanno a oferit și detalii despre intenția președintelui Trump de a relua testele nucleare „pe bază de egalitate” cu Rusia și China. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992.
Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT), adoptat în 1996, interzice orice test care produce o explozie nucleară, indiferent de amploare. Deși SUA au respectat moratoriul, tratatul nu a fost ratificat de Senatul american. Coreea de Nord a efectuat șase teste subterane între 2006 și 2017, încălcând consensul internațional.
Unii experți cred că declarațiile lui Trump s-ar putea referi nu la teste subterane de mare amploare, ușor detectabile seismic, ci la experimente de mică intensitate, concepute pentru a evita detectarea. Oficialii americani susțin că Rusia și China ar fi desfășurat deja astfel de teste.
DiNanno a acuzat în mod direct China că ar fi efectuat un test nuclear în iunie 2020, folosind o tehnică numită „decoupling”, menită să limiteze undele seismice și să îngreuneze detectarea. Rețeaua internațională de monitorizare nu a raportat însă nicio explozie confirmată la acea dată, iar în interiorul comunității americane de informații există opinii divergente.
Ce ar putea urma
Rămân multe necunoscute: nu este clar câte focoase ar putea fi desfășurate, ce tip de teste ar putea avea loc și în ce calendar. Deciziile care vor fi luate în următoarele luni ar putea influența direcția relațiilor dintre marile puteri nucleare.
Pentru susținătorii unei linii dure, extinderea arsenalului ar consolida descurajarea și ar oferi Washingtonului o poziție mai puternică la masa negocierilor. Pentru critici, însă, o astfel de mișcare riscă să submineze decenii de eforturi pentru limitarea armelor nucleare și să accelereze o nouă cursă globală a înarmării.