Statele Unite aprobă pentru prima dată un vaccin împotriva bronşiolitei la adulţi

Statele Unite ale Americii au aprobat miercuri, pentru prima dată, un vaccin împotriva virusului respirator sinciţial (VRS), care provoacă bronşiolita, pentru adulţii cu vârsta de 60 de ani şi peste, au anunţat autorităţile sanitare, relatează AFP.

Această autorizare a vaccinului Arexvy, produs de gigantul farmaceutic britanic GSK, „este un succes important în ceea ce priveşte sănătatea publică pentru a preveni o boala care poate fi fatală”, a a afirmat, potrivit unui comunicat, Peter Marks, responsabil în cadrul Agenţiei pentru Alimentaţie şi Medicamente (FDA), potrivit Agerpres. 

Bronșiolita este în creștere peste tot în lume

Un alt virus respirator care infectează mai ales copiii mici este cel sincițial – VSR.

 „Bronșiolita acută este în creștere peste tot în lume și era încă dinainte de pandemie”, atrage atenția conf.dr. Mihai Craiu. Iar copilul nu este un adult în miniatură, astfel că, deși poate avea aceleași semne de boală, mecanismele pentru producerea acestora sunt diferite: „În cazul bronșiolitei acute produse de VSR, tuse și wheezingul nu sunt produse de aceleași mecanisme care produc tuse și wheezing la un adult cu astm sau la un vârstnic cu BPOC – boală pulmonară obstructivă cronică”.

Medicul explică cum, la un adult aflat într-o criză de astm, se aplică Ventolin și funcționează pentru că la nivelul celulelor musculare din bronșiile acestuia medicamentul stimulează receptorii beta-adrenergici tip 2 (RBA2), stimulare care relaxează mușchii bronșici dispărând bornhospasmul. Pe când la un copil mic, acești receptori RBA2, deși există, ei au o densitate mai mică și sunt imaturi, astfel că ei pot fi blocați sau distruși parțial.

„Copiii care fac bronșiolită cu VSR ar putea dezvolta în viitor astm, dar NU PENTRU CĂ nu au primit medicamente antiastmatice atunci când au avut boala acută, ci pentru că mecanismele imune pe care le folosește copilul, pentru a se vindeca de bronșiolită, favorizează activarea unor procese cu mecanism alergic”, subliniază medicul pediatru.

Studiile arată că riscul de a fi diagnosticați la vârsta maturității cu astm este de zece ori mai mare pentru sugarii spitalizați cu bronșiolită VSR, comparativ cu cei cu răceli banale de nas și gât. 

„În concluzie, bronșiolita acută cu VSR nu este asemănatoare, ca mecanism, cu o criză de astm la adult și, ca atare, folosirea medicamentelor antiastmatice, la un sugar cu bronșiolită medie sau ușoară, eventual trimis acasă, este inutilă și poate avea efecte adverse. Este mai bine să prevenim bronșiolita VSR, prin mijloace non-farmacologice – igienă, evitarea aglomerațiilor cu un sugar – sau farmacologice – anticorpi monoclonali anti-VSR, decât să ne așteptăm, în mod nerezonabil, să se vindece boala tratată cu medicamente ineficace”, recomandă medicul pediatru.