Pandemie de virusuri: gripă, bronșiolită și SARS-CoV-2. „Epidemia abia acum începe în China”
0Un sezon de gripă în zona temperată ține cam 6-9 săptămâni, deci, foarte probabil ca numărul de infecții să se mențină încă ridicat. După trei săptămâni de creștere accelerată a gripei suntem în alertă epidemiologică, iar decesul unui copil de 3 ani spitalizat ca urmare a complicațiilor produse de virusul gripal a creat emoție printre părinți.
Până la finalizarea anchetei oficiale, care va stabili dacă tragedia are sau nu legătură cu agravarea unei infecții gripale, trebuie înțeles ce se întâmplă și ce trebuie făcut, atrage atenția conf.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru. „Se întâmplă în România ce se întâmplă și în restul emisferei nordice – o creștere masivă a numărului de cazuri de gripă, cea mai mare din ultimii 10 ani”, explică specialistul pe pagina Spitalului virtual pentru copii.
Ce pot face părinții
Această creștere se asociază cu suprasolicitarea sistemelor medicale și o accentuare a ratei spitalizărilor. „Copiii, mai ales cei sub 5 ani, reprezintă principala grupă de vârstă la care se observă un număr mare de spitalizări. Abia pe locul doi sunt seniorii cu vârste peste 65 de ani”, subliniază conf.dr. Mihai Craiu.
În plus, în acest sezon, creșterea numărului de spitalizări la copii – ca urmare a complicațiilor gripei – a apărut foarte repede, comparativ cu anii trecuți – încă din noiembrie 2022 – și a urcat la cote alarmante în Canada și SUA, dar și în UE și Marea Britanie. „Și acolo au fost întâlnite, din păcate, decese la copil. În Connecticut, Idaho, Illinois au fost raportate în ultima perioadă decese la copii, ca urmare a complicațiilor gripei”, mai spune specialistul.
Ceea ce pot face părinții acum, adaugă medicul, este nu să se panicheze, ci să caute soluții. Gripa este o infecție respiratorie a căilor aeriene care poate evolua sever și care se transmite pe calea aerului. „Cu alte cuvinte, este MULT mai probabil să luăm gripă într-un spațiu închis, aglomerat, unde există persoane care strănută sau tușesc. Riscul este MUUULT mai mic în aer liber. Putem scădea riscul de îmbolnăvire și altfel decât evitând aglomerația – prin aerisirea frecventă – cu toată spaima noastră că «ne trage curentul» chiar vor trebui aerisite bine clasele, începând de acum –, sau prin folosirea măștii, mai ales în zonele aglomerate – metrou, magazin, sală de clasă. Chiar și o mască improvizată sau o bandană pusă la gură reprezintă opțiuni mai bune decât ... nimic”, recomandă universitarul.
În plus, trebuie acordată o atenție deosebită igienei mâinilor, întrucât virusul gripal supraviețuiește pe suprafețe și poate ajunge cu ușurință în nasul, gura sau ochii unui copil care-și pune mâna pe față, cu mâinile murdare, după ce a atins clanțe, mânere sau balustrade. „Cam asta se poate face acum”, conchide medicul pediatru referitor la gripă.
Bronșiolita este în creștere peste tot în lume
Un alt virus respirator care infectează mai ales copiii mici este cel sincițial – VSR. „Bronșiolita acută este în creștere peste tot în lume și era încă dinainte de pandemie”, atrage atenția conf.dr. Mihai Craiu. Iar copilul nu este un adult în miniatură, astfel că, deși poate avea aceleași semne de boală, mecanismele pentru producerea acestora sunt diferite: „În cazul bronșiolitei acute produse de VSR, tuse și wheezingul nu sunt produse de aceleași mecanisme care produc tuse și wheezing la un adult cu astm sau la un vârstnic cu BPOC – boală pulmonară obstructivă cronică”.
Medicul explică cum, la un adult aflat într-o criză de astm, se aplică Ventolin și funcționează pentru că la nivelul celulelor musculare din bronșiile acestuia medicamentul stimulează receptorii beta-adrenergici tip 2 (RBA2), stimulare care relaxează mușchii bronșici dispărând bornhospasmul. Pe când la un copil mic, acești receptori RBA2, deși există, ei au o densitate mai mică și sunt imaturi, astfel că ei pot fi blocați sau distruși parțial.
„Copiii care fac bronșiolită cu VSR ar putea dezvolta în viitor astm, dar NU PENTRU CĂ nu au primit medicamente antiastmatice atunci când au avut boala acută, ci pentru că mecanismele imune pe care le folosește copilul, pentru a se vindeca de bronșiolită, favorizează activarea unor procese cu mecanism alergic”, subliniază medicul pediatru.
Studiile arată că riscul de a fi diagnosticați la vârsta maturității cu astm este de zece ori mai mare pentru sugarii spitalizați cu bronșiolită VSR, comparativ cu cei cu răceli banale de nas și gât. „În concluzie, bronșiolita acută cu VSR nu este asemănatoare, ca mecanism, cu o criză de astm la adult și, ca atare, folosirea medicamentelor antiastmatice, la un sugar cu bronșiolită medie sau ușoară, eventual trimis acasă, este inutilă și poate avea efecte adverse. Este mai bine să prevenim bronșiolita VSR, prin mijloace non-farmacologice – igienă, evitarea aglomerațiilor cu un sugar – sau farmacologice – anticorpi monoclonali anti-VSR, decât să ne așteptăm, în mod nerezonabil, să se vindece boala tratată cu medicamente ineficace”, recomandă medicul pediatru.
Recomandări pentru elevi
Luni, 9 ianuarie, au început din nou cursurile școlare, în condiții de alertă epidemică de gripă anunțată de autorități. Ministerul Educației a transmis către școli materiale informative concepute de Institutul Național de Sănătate Publică și destinate elevilor, părinților și profesorilor. Astfel, recomandările se referă la o igienă corectă a mâinilor care presupune spălarea timp de 20 de secunde cu apă și săpun, înainte și după masă, înainte și după manipularea alimentelor, după folosirea toaletei, după atingerea animalelor, joaca în aer liber, înainte și după ce s-au aflat în preajma unei persoane bolnave.
„Virusul gripal, dar și alte tipuri de virusuri se răspândesc cu ușurință în aerul pe care îl respirăm de la un simplu strănut sau tuse. Protejează-i pe cei din jur punând pliul cotului la gură sau strănutând, tușind într-un șervețel, după care igienizează-ți mâinile”, se mai arată în materialele informative.
În spațiile aglomerate sau neventilate este recomandată purtarea măștii medicale. Totodată, sticla cu apă, propsopul, balsamul de buze, batista și alte obiecte personale nu se împart cu ceilalți, întrucât bacteriile și virusurile se pot transmite de la o persoană la alta prin intermediul acestora. În cazul în care elevii încep să se simtă rău la școală – tușesc, strănută, le curge nasul, respiră greu, sunt încurajați să le spună profesorilor.
COVID-19. Peste 50 de decese într-o săptămână
Numărul infecțiilor cu SARS-CoV-2 depistate a crescut în ultima săptămână, la 4.107 – din 12.110 de teste RT-PCR efectuate – de la 3.600, săptămâna anterioară. Potrivit datelor oficiale, este în creștere și numărul deceselor: de la 34 în săptămâna 26 decembrie 2022 - 1 ianuarie 2023, până la 52, în perioada 2 - 8 ianuarie 2023. Rata de infectare înregistrată la 14 zile a crescut la 0,27 cazuri la mia de locuitori, de la 0,25, săptămâna trecută.
În secțiile de COVID-19 ale spitalelor sunt internate 1.025 de persoane, dintre care 119 la ATI – 109 fiind nevaccinați.
Jurma: ”Epidemia abia acum începe în China”
Specialiștii apreciază că în perioada următoare cifrele infecției cu SARS-CoV-2 ar putea să crească iar, odată cu apariția și în România a subvariantei Kraken (XBB 1.5 a Omicron), cea mai transmisibilă dintre toate variantele SARS-CoV-2 de până acum, subvariantă care a devenit dominantă în SUA. „Dacă ne aducem aminte cum era în primii ani de pandemie, ne reamintim că ceea se întâmpla în țările vest-europene se întâmpla și la noi după aproximativ două săptămâni. Deci, este posibil ca și acum sa fie la fel”, este de părere prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Cercetătorul Octavian Jurma constată că anul 2023 a debutat cu o schimbare de paradigmă în politica sanitară, prin urmare, o mulțime de incertitudini pe frontul pandemic: „Oricât am fi de optimiști însă, nu putem nega că epidemia abia acum începe în China. Sunt 1.500.000 de oameni care în cel mai optimist scenariu vor repeta istoria Occidentului din ultimii 3 ani. Aceasta înseamnă că variantele de import occidental vor suferi mutații și recombinări în următorii 2 ani și vor fi exportate înapoi în Occident”, apreciază Jurma. Reamintim că în China numărul infectărilor a explodat.
Potrivit cercetătorului Octavian Jurma, gripa nu este o amenințare atât de mare cum este COVID-19: „În ultimele trei luni în România, mortalitatea aparentă în COVID-19 a fost de 0,9%, iar în gripă de 0,01%. Deci, COVID-19 rămâne o boală mult mai gravă decât gripa, chiar și în cazul variantei Omicron, în ciuda etichetării sale ca «banală răceală» sau «vaccin natural». Adevărul este că epidemia de gripă în contexul pandemiei de COVID-19 este doar un factor agravant al pandemiei de COVID-19 care a devenit, încă de la finalul anului 2022, o pandemie de «viroze respiratorii» în care avem virusuri diferite care la rândul lor produc rapid variante diferite”.
3.316.192 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate până în prezent, pe teritoriul României.
Se încarcă comentariile...
