Serviciile americane de informaţii nu văd niciun semn că Rusia ar fi dispusă să facă compromisuri în privinţa Ucrainei
0Un nou raport al agenţiilor americane de informaţii arată că Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor suferite şi a presiunilor internaţionale.
Evaluarea, transmisă recent membrilor Congresului de la Washington, arată că liderul de la Kremlin nu dă niciun semn de flexibilitate sau disponibilitate de a negocia, în timp ce preşedintele american Donald Trump încearcă să relanseze discuţiile de pace, relatează nbcnews.com.
Putin, „mai înrădăcinat ca niciodată”
Potrivit unui oficial american de rang înalt şi unui reprezentant al Congresului, Putin este „mai înrădăcinat ca niciodată” în decizia de a continua ofensiva. În pofida pierderilor majore de trupe şi a costurilor economice tot mai mari, liderul rus ar fi convins că doar o victorie militară clară îi poate justifica, în faţa propriei populaţii, sacrificiile umane şi financiare ale războiului.
Analiza confirmă evaluările anterioare ale serviciilor occidentale, care de la începutul invaziei din februarie 2022 au avertizat că Moscova nu pare dispusă să accepte un compromis real în privinţa Ucrainei.
Tensiuni între Trump şi Putin
Într-un semnal al nemulţumirii în creștere a Casei Albe, preşedintele Donald Trump a anulat săptămâna trecută o întâlnire planificată cu Vladimir Putin la Budapesta. A fost prima dată, de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, când liderul american a impus sancţiuni directe Moscovei – vizând două dintre cele mai mari companii petroliere ruseşti.
„Am simţit că a venit momentul”, a declarat Trump reporterilor, numind sancţiunile „extrem de importante” şi adăugând că speră să nu fie necesar să rămână în vigoare prea mult timp. „Ne dorim ca acest război să se încheie”, a spus preşedintele.
Casa Albă a refuzat să comenteze evaluarea serviciilor de informaţii, limitându-se să reitereze poziţia oficială: Statele Unite susţin o soluţie paşnică şi „depinde de Rusia să negocieze cu bună-credinţă”.
Promisiuni de pace, rezultate modeste
Trump a făcut din promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina una dintre principalele sale teme de campanie, afirmând că ar putea obţine pacea „în 24 de ore” de la revenirea sa la Casa Albă.
Până acum, însă, încercările sale de a-l convinge pe Putin să accepte o încetare a focului s-au lovit de refuzul Kremlinului. În ultimele luni, tonul preşedintelui american a devenit vizibil mai critic.
„De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem discuţii bune, dar nu se întâmplă nimic după aceea”, a declarat Trump recent, exprimându-şi frustrarea faţă de lipsa de progres.
Într-un moment de tensiune diplomatică, liderul de la Washington a sugerat chiar că ar putea furniza Ucrainei rachete americane Tomahawk cu rază lungă de acţiune – o idee de la care a revenit ulterior, după o nouă convorbire telefonică cu Putin.
Presiuni din partea Europei şi a Congresului
Guvernul de la Kiev, împreună cu aliaţii europeni, a cerut Statelor Unite să intensifice livrările de armament şi să menţină presiunea economică asupra Moscovei. Anunţul noilor sancţiuni împotriva companiilor petroliere ruse este primul pas concret făcut de administraţia Trump în această direcţie.
Diplomaţi europeni şi foşti oficiali din serviciile americane de informaţii cred că o combinaţie între sancţiunile economice, atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse şi sprijinul militar occidental ar putea, în timp, să forţeze Kremlinul să-şi reevalueze poziţia.
Negocieri îngheţate
Deşi unii oficiali americani au prezentat, în august, summitul de la Anchorage, Alaska, dintre Trump şi Putin drept „un pas promiţător” spre reluarea negocierilor, realitatea din teren nu s-a schimbat. Războiul continuă, iar Rusia menţine aceleaşi condiţii inacceptabile pentru Kiev: dezarmarea Ucrainei, interzicerea aderării la NATO şi excluderea oricărei prezenţe a forţelor de menţinere a păcii conduse de Occident.
Pentru moment, nici semnele venite de la Moscova, nici evaluările serviciilor americane nu indică faptul că Vladimir Putin ar fi pregătit să renunţe la ambiţiile sale teritoriale sau să accepte o soluţie negociată.