Război total împotriva scurgerilor de informații la Washington. Donald Trump impune un acord de confidențialitate global pentru funcționarii federali

Într-o mișcare fără precedent menită să blocheze complet fluxul de informații către presă, administrația Donald Trump plănuiește să oblige toți angajații federali să semneze acorduri stricte de confidențialitate (NDA). Inițiativa marchează o nouă etapă în eforturile Casei Albe de a controla narativul public și de a pedepsi drastic funcționarii care discută cu jurnaliștii.

Biroul pentru Managementul Personalului (OPM), structura de resurse umane a guvernului federal, a publicat deja proiectul acestui acord, care urmează să fie distribuit în toate agențiile guvernamentale.

Sancțiuni drastice și o „clauză de tăcere” valabilă cinci ani

Consecințele pentru cei care încalcă ordinul de confidențialitate sunt severe: concedierea imediată, interdicția pe viață de a mai ocupa funcții publice și declanșarea unor acțiuni în instanță, civile sau penale. Acordul interzice angajaților să dezvăluie orice informație care nu este publică, confidențială sau proprietară, „indiferent dacă este marcată ca atare sau nu”, acoperind inclusiv operațiunile interne și chestiunile de personal. Mai mult, această obligație de tăcere îi va urmări pe foștii funcționari timp de cinci ani de la părăsirea sistemului guvernamental.

Pentru a-și justifica decizia, administrația Trump invocă breșele majore de securitate din trecutul recent. Printre acestea se numără scurgerile de informații către The New York Times și The Washington Post dinaintea unei operațiuni secrete în Venezuela, care, potrivit oficialilor, „au pus în pericol viețile militarilor”.

De asemenea, este amintit cazul unui angajat federal care a divulgat datele de contact ale aproximativ 4.500 de lucrători din cadrul Agenției pentru Imigrație (ICE), generând o creștere masivă a amenințărilor cu moartea. În replică, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a început deja testarea angajaților cu detectorul de minciuni pentru a identifica sursele. Un alt argument invocat de OPM a fost tentativa de asasinat din 2022 împotriva judecătorului Curții Supreme, Brett Kavanaugh, survenită după scurgerea istorică a proiectului de decizie privind avortul (Roe v. Wade).

„În sectorul privat, angajații care manipulează informații sensibile semnează acorduri de confidențialitate, iar guvernul federal nu ar trebui să aibă standarde mai joase”, a apărat măsura directorul OPM, Scott Kupor.

Reacție după un val de demiteri la nivel înalt

Această ofensivă vine pe fondul unor tensiuni majore în interiorul administrației, după ce scurgeri repetate de informații au precedat debarcarea a patru secretari din cabinet în ultimele trei luni: Kristi Noem (DHS), Pam Bondi (Justiție), Lori Chavez-DeRemer (Muncă) și Tulsi Gabbard (Comunitatea de Informații).

În paralel cu strângerea șurubului în interiorul instituțiilor, Donald Trump duce un război juridic agresiv împotriva marilor trusturi de presă.

În decembrie, Trump a dat în judecată radiodifuzorul britanic, cerând daune de 10 miliarde de dolari, după ce un documentar a montat trunchiat un discurs de-al său din 6 ianuarie. BBC și-a cerut scuze public, iar doi directori au demisionat.

Președintele a acționat în instanță publicația Des Moines Register din cauza unui sondaj electoral nefavorabil din 2024 și a deschis un proces împotriva The Wall Street Journal.

Recent, directorul FBI, Kash Patel, s-a alăturat acestei campanii, dând în judecată revista The Atlantic pentru defăimare și cerând daune de 250 de milioane de dolari.

Deși legislația federală americană protejează teoretic avertizorii de integritate care raportează fraude sau abuzuri către Congres și organismele de control interne, noul acord de confidențialitate promite să creeze o atmosferă de prudență extremă la Washington, redefinind limitele transparenței în democrația americană.