Proiectul Artichoke: cum voia CIA să controleze comportamentul uman
0Un document CIA readus în atenția publică după ce a fost declasificat în 2025 scoate la iveală un plan care pare desprins dintr-un thriller politic: manipularea comportamentului uman prin substanțe administrate pe ascuns, inclusiv sub acoperirea unor tratamente medicale, scrie Daily Mail.
Este vorba despre Agenția Centrală de Informații (CIA), iar documentul face referire la programul secret Project Artichoke, derulat între 1951 și 1956, în plin Război Rece.
Raportul, intitulat „Special Research for Artichoke”, are doar șapte pagini, dar conținutul său ridică numeroase semne de întrebare. Anexa – „Suggested Fields for Special Research Relative Artichoke” – propune dezvoltarea unor substanțe capabile să modifice comportamentul uman.
Sunt analizate droguri cu efect imediat, precum așa-numitele „seruri ale adevărului”, dar și compuși cu acțiune pe termen lung, care ar putea provoca anxietate, tensiune, depresie sau apatie.
Ceea ce șochează este lista metodelor de administrare: substanțele ar fi putut fi introduse discret în alimente, apă, băuturi precum Coca-Cola sau bere, în țigări și chiar în vaccinuri sau injecții.
Mai mult decât chimie: hipnoză, gaze, privare senzorială
Programul nu s-a limitat la experimente chimice. Documentul menționează explicit hipnoza, tehnici psihologice, utilizarea gazelor, aerosolilor și chiar privarea de oxigen, ca instrumente pentru interogatorii și control comportamental.
Cercetătorii încercau să afle dacă un individ ar putea fi determinat să acționeze împotriva propriei voințe – inclusiv să comită fapte penale – fără să fie conștient ulterior de ceea ce a făcut.
Proiectul Artichoke a devenit ulterior baza pentru programul mai amplu Project MKUltra, lansat în 1953, care a extins experimentele, în special cu halucinogene precum LSD.
Frica de „spălare a creierului”
Contextul era cel al începutului Războiului Rece. SUA erau marcate de temeri privind tehnicile de „spălare a creierului” folosite asupra prizonierilor americani în războiul din Coreea. Memorii interne arătau că serviciile americane se temeau că puterile comuniste ar fi dezvoltat metode de control al gândirii.
Răspunsul? Explorarea propriilor capacități.
Documentul declasificat în 1983 – dar recent viralizat pe rețelele sociale – arată că CIA dorea să stabilească „ce droguri sunt cele mai potrivite pentru utilizare directă asupra subiecților” și care ar putea fi folosite „indirect sau pe termen lung”.
Se recomanda inclusiv consultarea diviziei de război chimic al armatei americane, care ar fi efectuat „studii exhaustive” în domeniu.
Experimente pe subiecți vulnerabili
O parte semnificativă a experimentelor a fost realizată pe persoane vulnerabile: deținuți, militari sau pacienți psihiatrici, adesea fără consimțământ informat.
Multe documente au fost distruse în 1973, ceea ce face imposibilă evaluarea completă a dimensiunii programului. Totuși, investigațiile din anii ’70, inclusiv audierile din Congres cunoscute drept Comisia Church, au scos la lumină amploarea testelor.
Un exemplu este cel al gangsterului James „Whitey” Bulger, folosit ca subiect de test în 1957, în timp ce era încarcerat la penitenciarul din Atlanta.
El a descris episoade de paranoia extremă și halucinații: „Pereții își schimbau forma. Oameni se transformau în schelete în fața mea. Am simțit că înnebunesc”, mărturisea acesta.
Întrebări fără răspuns
Reapariția documentului a stârnit reacții puternice online, unii utilizatori exprimându-și șocul față de ideea discutată explicit în documente – posibilitatea „drogării unor populații întregi”.
Deși nu există dovezi că astfel de scenarii au fost puse în practică la scară largă, documentele confirmă că, în numele securității naționale, limitele etice au fost împinse periculos de departe.
Iar istoria, odată declasificată, arată cât de subțire poate deveni granița dintre apărare și abuz.