Precauția excesivă a NATO poate da încredere Kremlinului

Un succes și o confuzie. Acesta a fost rezultatul summitului NATO de săptămâna aceasta, când aliații au acceptat Suedia, dar nu au reușit să cadă de acord cu privire la aderarea și momentul în care să accepte Ucraina. Președintele Joe Biden a fost deosebit de reticent să dea undă verde Ucrainei, reflectând ambivalența sa strategică pe tot parcursul conflictului, scrie Wall Street Journal.

„Oferirea Kievului și Moscovei a unui semnal clar că Ucraina va putea să se alăture Alianței după război era și o cale către pace. Kievul are probabil una dintre cele mai experimentate și mai letale armate din Europa, iar apartenența la NATO ar cimenta această capacitate și voință de a lupta decisiv. Perspectiva aderării l-ar ajuta pe Volodimir Zelenski să-și convingă propriul popor să fie de acord cu un acord de pace, chiar dacă acesta implică menținerea controlului rusesc asupra Crimeei sau a altor teritorii”, scrie ziarul.

Ucraina se teme cu adevărat că, după armistițiu, Rusia va lansa în cele din urmă un nou atac. Acest lucru este mult mai puțin probabil dacă Ucraina este în Alianță. Președintele SUA se teme și de o escaladare din partea lui Vladimir Putin. Și această frică a lui a atârnat asupra fiecărei decizii pe care a luat-o cu privire la Ucraina.

Dar precauția excesivă a NATO față de Ucraina poate da încredere Kremlinului, scrie „Financial Times“. Fără îndoială, Kremlinul examinează orice indiciu de scindare sau înmuiere. Mesajele care vin după summitul NATO sunt amestecate, scrie FT.

Limitele Americii

Precauția SUA cu privire la apartenența Ucrainei la NATO sugerează, de asemenea, limitele dorinței Americii de a continua să susțină securitatea Europei la 75 de ani de la înființarea Alianței. Agresiunea Rusiei subliniază necesitatea ca democrațiile europene să mărească dramatic cheltuielile pentru apărare, care sunt încă cu mult în urma celor ale Americii, și să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru apărarea propriului continent, inclusiv a Ucrainei.

Deciziile summitului NATO de la Vilnius au fost percepute de președintele rus Vladimir Putin ca o lipsă de hotărâre de a oferi Ucrainei aderarea la Alianță, a declarat Kurt Volker, fost reprezentant special al Departamentului de Stat al SUA.

„Decizii precum ridicarea MAP, înlocuirea Comisiei Ucraina-NATO cu un Consiliu, ajutarea Ucrainei să obțină interoperabilitate - toate acestea sunt foarte bune și pozitive. Acest lucru arată bunăvoința Alianței, dar din punctul de vedere al lui Putin, aceasta este, în primul rând, ezitare, lipsă de hotărâre în ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO”.

 Volker a comparat summitul NATO cu retragerea trupelor americane din Afganistan în 2021.

„Este o incertitudine și o ezitare foarte impresionante că vedem așa ceva. Este incapacitatea de a articula clar angajamentul față de viitorul euro-atlantic al Ucrainei“, a adăugat el.

Și șeful Conferinţei de Securitate de la München (MSC), Christoph Heusgen, a formulat critici explicite la adresa NATO pentru că nu a invitat Ucraina să se alăture Alianţei Nord-Atlantice la summitul din această săptămână de la Vilnius, în Lituania. „Există o teamă că aderarea Ucrainei la NATO ar putea duce lucrurile în direcţia unui nou război mondial“, a declarat Heusgen pentru grupul media Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND). El consideră că aliaţii din NATO ar fi trebuit să promită că Ucraina va fi invitată odată ce războiul declanşat de Rusia se va fi încheiat.

„Cred că prudenţa şi reţinerea joacă un rol aici, considerându-se că până şi o invitaţie de aderare ulterioară va fi văzută ca o escaladare a conflictului din partea NATO“, a spus Heusgen. Realitatea este însă diferită:„Vladimir Putin este cel care continuă să escaladeze“, apreciază înaltul responsabil german.