Piețele financiare, „singurul lucru de care se teme” Donald Trump

În ciuda reputației sale de lider imprevizibil, impulsiv și puțin dispus să asculte opinii contrare, președintele american Donald Trump pare să răspundă constant la un singur factor: reacția piețelor financiare.

Acest lucru a devenit evident vineri, când Donald Trump l-a nominalizat pe Kevin Warsh, fost guvernator al băncii centrale, pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, începând de la mijlocul lunii mai. Decizia a fost atent calibrată, într-un context în care președintele a înțeles că, de această dată, nu își putea impune voința prin presiuni sau amenințări, scrie Le Temps.

Pe de o parte, Trump a cerut în mod repetat și vehement reduceri drastice ale ratelor dobânzilor, pentru a sprijini o economie americană care, în ansamblu, se menține robustă. Pe de altă parte, a ales să îl susțină pe Kevin Warsh, cunoscut drept un adept al politicilor monetare mai restrictive, menite să combată inflația, care rămâne peste ținta de 2% a Rezervei Federale.

Pentru președintele american, aceasta a fost o concesie calculată. Numirea unui lider perceput ca excesiv de obedient la conducerea Fed ar fi alarmat piețele obligațiunilor, riscând o creștere a costurilor de finanțare ale datoriei publice americane — estimate la între 1.000 și 1.200 de miliarde de dolari doar în acest an. Argumentele exprimate în cifre mari au cântărit decisiv.

Scăderi accentuate pe piața metalelor prețioase

Între timp, prețurile aurului și argintului au continuat să scadă, după o inversare bruscă a unei curse care dusese metalele prețioase la niveluri record.

Aurul spot a pierdut aproape 10% la un moment dat, în timp ce argintul s-a prăbușit cu până la 15%, înainte ca ambele metale să recupereze parțial din pierderi. Scăderile au urmat unei perioade de creșteri puternice, alimentate de incertitudinile geopolitice și de temerile privind independența Rezervei Federale.

Piețele au reacționat negativ vineri, după anunțul oficial al nominalizării lui Kevin Warsh, deși decizia a fost, în general, bine primită de investitori. Numirea sa a contribuit la o apreciere de aproximativ 1% a dolarului american.

Aurul a atins luni un minim în tranzacțiile asiatice, înainte de a se redresa până la aproximativ 4.750 de dolari uncia, în scădere cu aproape 3% față de ziua precedentă. Argintul a revenit și el la aproximativ 82 de dolari uncia, o pierdere de 3,4%.

Potrivit analiștilor Deutsche Bank, „declanșatorul clar al vânzărilor de vineri a fost vestea că Kevin Warsh a obținut nominalizarea pentru conducerea Rezervei Federale”.

O altă explicație invocată pentru declin este modificarea cerințelor de tranzacționare pe o bursă majoră de metale prețioase, care a crescut costurile pentru speculatori.

Corecție, nu colaps

În pofida scăderilor abrupte, prețul aurului a revenit, în linii mari, la nivelul de acum câteva săptămâni și rămâne cu aproximativ 70% mai ridicat decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Declinul metalelor a fost însoțit de scăderi pe piețele asiatice de acțiuni. Indicele Kospi din Coreea de Sud a pierdut aproximativ 5%, Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3%, iar Nikkei 225 din Japonia a coborât cu peste 1%.

În Europa, indicele FTSE 100 din Londra a deschis în scădere, dar a revenit ulterior pe plus, cu un avans de 0,5% la jumătatea zilei. Companiile miniere au fost însă sub presiune, iar acțiunile Fresnillo și Endeavour Mining au scăzut cu 2–3%.

Pe piețele energetice globale, prețul petrolului a coborât cu aproape 5%, pe fondul mai multor factori, inclusiv decizia marilor producători de a menține nivelul actual al producției și semnale de detensionare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Aprecierea dolarului a contribuit, de asemenea, la presiunea asupra prețurilor, întrucât petrolul este tranzacționat în moneda americană.

Un an excepțional, urmat de ajustări

Metalele prețioase au avut un an excepțional în 2025. Aurul a înregistrat cea mai mare creștere anuală din 1979, pe fondul temerilor legate de tarifele impuse de Donald Trump, de evaluările ridicate ale acțiunilor din sectorul inteligenței artificiale și de instabilitatea geopolitică.

Aurul a atins un vârf de peste 5.500 de dolari uncia la finalul lunii ianuarie, iar argintul a depășit pentru prima dată pragul de 120 de dolari.

Analiștii de pe Wall Street anticipează că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile de cel puțin două ori în 2026 — un scenariu care, în mod tradițional, favorizează aurul, considerat mai atractiv într-un mediu cu randamente scăzute.

Un alt element care susține interesul pentru aur este raritatea sa. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, doar aproximativ 216.000 de tone de aur au fost extrase vreodată la nivel global.

Totuși, creșterile rapide atrag și corecții. Mark Matthews, directorul de cercetare pentru Asia la Bank Julius Baer, a declarat pentru Reuters că una dintre cele mai probabile explicații pentru scăderile recente este faptul că „prețurile metalelor prețioase au intrat într-o zonă de creștere excesivă în săptămâna precedentă”.

„Odată ce marcarea profiturilor a început, efectul s-a amplificat rapid”, a spus el.