Oraşul New York ar putea acorda drept de vot imigranţilor fără cetăţenie americană

Consiliul local al oraşului New York a înaintat o propunere prin care imigranţii legali, dar fără cetăţenie americană, ar câştiga dreptul de a vota la alegerile locale. Iniţiativa este sprijinită de o majoritate suficientă pentru a fi aprobată în consiliu.

În prezent, cetăţenia americană este o condiţie pentru persoanele care au drept de vot în statul New York. Proiectul de lege, numit „imigranţilor care sunt „prezenţi legal în SUA” şi care au locuit în oraşul New York cel puţin şase luni înainte de organizarea unui scrutin să voteze. 

Propunerea consilierilor newyorkezi vine la două săptămâni de la demararea dezbaterilor din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor - camera inferioară a Congresului American - pe tema reformării legislaţiei pentru imigranţi. 

Problema a devenit una esenţială pentru americani în ultimul an, după ce mai mulţi imigranţi fără acte, dar care locuiesc în SUA de ani buni şi plătesc taxe şi impozite au „ieşit la lumină” şi şi-au dezvăluit statutul ilegal. 

În plus, puterea imigranţilor şi nevoia de reformare a legislaţiei pentru aceştia au devenit evidente în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012, când Barack Obama a înregistrat o reuşită categorică în rândul hispanicilor şi a celorlalte minorităţi. 

Potrivit proiectului de lege dezbătut acum, imigranţii fără cetăţenie care ar putea primi drept de vot trebuie să îndeplinească însă toate celelalte condiţii necesare pentru a se înregistra la vot în New York, cum ar fi să nu fie în închisoare, eliberaţi pe cauţiune pentru o infracţiune sau declaraţi inapţi de o instanţă.

În plus, aceştia vor trebui să furnizeze actele pe care le pune la dispoziţie orice american atunci când votează pentru prima dată: copia unui act de identificare cu poză, o factură curentă de utilităţi, un extras de cont bancar, fluturaşul de salariu primit, fie de la angatorul privat sau de la stat. Acestea sunt necesare doar prima dată când votează. 

Consilierii locali din New York s-au reunit joi în şedinţă pentru a analiza propunerea, însă soarta proiectului pare clară, scrie presa americană. Iniţiativa este sprijinită de un număr suficient de consilieri pentru a fi aprobată fără drept de veto, în ciuda opoziţiei puternice condusă chiar de primarul Michael Bloomberg. 

Susţinătorii proiectului de lege spun că acesta ar putea fi ratificat şi intra în vigoare înainte de sfârşitul acestui an. 

„Va fi uriaş. Imaginaţi-vă doar implicaţiile”, a declarat consilierul local Daniel Dromm, unul dintre iniţiatorii proiectului, pentru platforma de ştiri politice TPM. 

„Este o chestiune de extremă importanţă pentru că are la bază principiul fundamental al acestei ţări şi care a fost, de la bun început ”No taxation without representation/ Nu plăteşti taxe dacă nu eşti reprezentat”. Toţi cei incluşi de acest proiect şi care ar primi drept de vot plătesc taxe, au contribuit la societate”, a adăugat Dromm. 

Propunerea specifică însă că actele pentru înregistrarea alegătorilor trebuie modificate dacă iniţiativa va fi adoptată pentru a se arăta diferenţa dintre cetăţeni şi imigranţi fără cetăţenie. Astfel, formularele vor include un câmp nou, în care imigrantul fără cetăţenie care a câştigat dreptul de a vota trebuie să scrie că „nu este calificat pentru a vota la alegerile federale sau cele la nivel de stat”. O altă formulă luată în calcul este ca aceştia să se înregistreze la vot cu formulare distincte, speciale pentru „alegători municipali”. 

În cazul în care propunerea va fi adoptată, oraşul New York va deveni de departe cel mai mare din SUA care permite imigranţilor fără cetăţenie să voteze. În prezent, în mai multe localiţi mici din statele Maryland şi Massachusetts rezidenţii fără cetăţenie americană au drept de a vota la alegerile locale. Cu toate acestea, cei din Massachusetts nu au făcut-o niciodată pentru că localităţile care au aprobat astfel de proiecte nu le-au putut implementa fără aprobarea statului. 

Aproximativ 11 milioane de imigranţi ilegali locuiesc în Statele Unite ale Americii, dintre care peste opt milioane se presupune că sunt hispanici. 

Până acum, orice tentativă de reformare a legislaţiei pentru imigranţi a fost ucisă în faşă, în mare parte din cauza reticenţei tradiţionale a republicanilor faţă de imigraţie. 

Acum însă, dezbaterea a fost reluată ca urmare a alegerilor prezidenţiale din 2012, când populaţia imigrantă a fost şi-a arătat puterea. Hispanicii reprezintă acum 10% din toţi alegătorii americani. 71% dintre ei au votat cu Obama şi au făcut diferenţa în statele-cheie.

Cei care cer mai multe drepturi pentru imigranţi se vor folosi de rezultatele slabe obţine de Mitt Romney, candidatul republican la prezidenţiale, în rândul alegătorilor hispanici şi asiatici, care îşi doresc reformarea legii.