„Națiune digitală” și „Orașe ale libertății”. Cum visează industria tech să privatizeze lumea și politica
0Profitând de breșele politice și geopolitice deschise în ultimii ani, inclusiv de inițiativele președintelui american Donald Trump privind Groenlanda sau Venezuela, unii miliardari din industria tehnologică văd în anumite teritorii oportunități pentru a experimenta noi forme de organizare politică, bazate pe principii libertariene și pe control privat, scrie slate.fr.
„Am mers în Groenlanda ca să încerc să o cumpăr.” Declarația nu îi aparține lui Donald Trump, ci antreprenorului american Dryden Brown, cofondator al start-up-ului Praxis. Afirmația a fost publicată pe rețeaua X în noiembrie 2024 și reflectă ambiția companiei de a construi o așa-numită „națiune digitală” — un proiect lansat încă din 2019, care propune o formă de guvernare inspirată din cultura Silicon Valley.
Interesul pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei cu aproximativ 57.000 de locuitori, precede revenirea lui Donald Trump pe scena politică. Regiunea a atras de ani buni atenția unor investitori din tehnologie, interesați atât de resursele sale naturale, cât și de potențialul de a testa modele alternative de organizare politică, unele bazate pe criptomonede și tehnologii blockchain.
„Pentru Silicon Valley, Groenlanda este atractivă nu doar prin bogățiile sale naturale — minerale precum uraniul sau zincul, esențiale pentru industria tehnologică — ci și ca spațiu de experimentare a unei jurisdicții private”, explică Primavera de Filippi, jurist și cercetător afiliat CNRS și Universității Harvard, specializată în guvernanță descentralizată și blockchain.
Interese economice și ambiții politice
Dincolo de exploatarea resurselor minerale, ambițiile unor lideri din tehnologie par să se intersecteze cu cele ale lui Donald Trump. Mai mulți dintre acești antreprenori au fost susținători financiari importanți ai campaniei sale electorale din 2024, fapt care ridică semne de întrebare legate de influența politică a sectorului tech.
Dryden Brown și alți promotori ai acestor idei folosesc contextul favorabil pentru a avansa proiecte de tip „cetăți-stat” libertariene, în care puterea politică ar fi gestionată privat. Potrivit Primavera de Filippi, este vorba despre „o strategie de privatizare a politicii, mascată de un discurs post-stat, dar care ascunde o ambiție de tip imperial clasic”.
Resurse naturale și utopii libertariene
În vara anului 2019, când Donald Trump a sugerat public ideea achiziționării Groenlandei, stârnind reacții ironice pe plan internațional, mai multe companii din Silicon Valley își consolidau deja pozițiile. În același an, Bill Gates și Jeff Bezos au investit în KoBold Metals, o companie specializată în extracția de minerale rare, esențiale pentru tranziția energetică și dezvoltarea inteligenței artificiale.
Însă resursele naturale nu sunt singura miză. Suprafața vastă și densitatea scăzută a populației fac din Groenlanda un teritoriu atractiv pentru antreprenori libertarieni. Praxis, compania fondată de Dryden Brown și Charlie Callinan, promovează ideea unei „națiuni digitale” care ar putea evolua într-o entitate statală autonomă. În noiembrie 2024, Brown a vizitat Nuuk, capitala Groenlandei, pentru a evalua posibilitățile de amplasare a proiectului.
Modelul propus presupune o formă de guvernare inspirată din structura unei corporații, condusă de un lider cu rol de director executiv, sprijinit de inteligență artificială.
„Praxis propune o guvernanță bazată pe blockchain, în care puterea politică este direct legată de capitalul financiar”, explică Primavera de Filippi. „Blockchain-ul nu este folosit aici pentru democratizare, ci ca instrument de privatizare a guvernanței. Dacă regulile sunt implementate prin cod controlat de o entitate centralizată, nu mai există mecanisme reale de control democratic.”
De la „state rețea” la suveranitate ca serviciu
Alte inițiative similare sunt promovate de antreprenori precum Balaji Srinivasan, fost director tehnologic al platformei Coinbase. Conceptul său de „Network States” presupune formarea unor comunități digitale care, odată consolidate financiar, să achiziționeze teritorii fizice dispersate, cu scopul de a crea noi entități statale.
În acest model, statul nu mai este definit inițial de granițe geografice, ci de o comunitate online și de un obiectiv comun, urmând ca prezența fizică să fie construită ulterior.
Astfel, logica clasică a statului-națiune este literalmente răsturnată. În loc să fie definit în principal prin geografie, un cripto-stat este mai întâi structurat în cloud , în jurul unui obiectiv comun și al tehnologiilor descentralizate, înainte de a prinde rădăcini în lumea fizică . Această strategie este mai puțin o utopie post-statală și mai mult o reconfigurare radicală a suveranității, în care comunitățile private, capitalizate, încearcă să înlocuiască sau să ocolească cadrele politice existente.
Conform Primavera de Filippi, proiectul se rezumă, în cele din urmă, la aplicarea logicii startup-urilor la stat: „Scopul este de a transforma suveranitatea într-un serviciu comercial, în care statul devine o platformă care concurează cu altele. Ideea este că, dacă un guvern este ineficient, cetățenii ar trebui să poată relua relațiile cu un alt guvern, cum ar fi schimbarea furnizorilor de telefonie.”
Criticii avertizează că aceste proiecte riscă să submineze fundamentele statului modern, înlocuind responsabilitatea democratică cu logica pieței și concentrând puterea politică în mâinile unor actori privați bine capitalizați.