Analiză Kiev presează Washingtonul: o campanie de lobby de mare miză pregătește summitul Trump–Zelenski. Ucraina urmăreste o campanie strategică de lovituri profunde, nu o ofensivă terestră convenţională

O delegație puternică ucraineană se află la Washington pentru a obține sprijin militar decisiv şi a creşte presiunea asupra Rusiei, pe fondul ultimelor pregătiri pentru întrevederea de vineri, a preşedintelui Volodimir Zelenski cu Donald Trump în Biroul Oval.

Miercuri, o delegaţie ucraineană de rang înalt a avut o zi plină de întrevederi cu oficiali de vârf din administraţia Trump şi cu membri influenţi ai Congresului, intensificând campania de presiune cu doar câteva zile înaintea unui summit bilateral crucial.

Grupul, ajuns în capitala SUA la începutul săptămânii, desfăşoară o misiune intensă de lobby menită să producă o creştere clară a presiunii americane asupra Moscovei şi să consolideze sprijinul bipartizan pentru Kiev.

Obiectivul principal este asigurarea menținerii şi intensificării ajutorului şi sancţiunilor americane împotriva agresiunii ruse înaintea întâlnirii dintre preşedinţii Donald Trump şi Volodimir Zelenski. Un consilier parlamentar de rang înalt, familiarizat cu discuţiile de miercuri, a declarat pentru Kyiv Post că întâlnirile au avut un singur scop: maximizarea rezultatelor înaintea dialogului de vineri. Kyiv Post a mai relatat că întrevederea bilaterală din Biroul Oval este programată pentru vineri după‑amiaza.

Impulsul diplomatic, vizibil şi printr‑o serie de postări pe reţelele sociale ale delegaţiei ucrainene şi ale oficialilor americani, a subliniat urgenţa solicitărilor Kievului.

Ce cere Ucraina

Ucraina solicită arme avansate cu rază lungă, sisteme solide de apărare antiaeriană şi o nouă rundă de sancţiuni dure împotriva Moscovei. Mesajul central transmis de delegaţie a fost clar: aceste instrumente sunt condiţia necesară pentru a obţine „pace prin forţă”.

Efortul diplomatic a culminat cu o întrevedere considerată pivotală cu secretarul de stat al SUA şi consilierul interimar pentru securitate naţională, Marco Rubio. Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andri Eermak — liderul delegaţiei — l‑a descris pe Rubio drept „unul dintre arhitecţii cheie ai politicii externe americane”, semnalând importanţa strategică a întâlnirii.

Ermak, însoţit de persoane-cheie, inclusiv premierul Iulia Sviridenko şi secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare Rustem Umerov, a subliniat concentrarea delegaţiei asupra întâlnirii prezidenţiale. „Am schimbat opinii despre cum ar trebui să arate o arhitectură de securitate pe termen lung — nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă”, a scris el.

Pe agenda summitului se află discutarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, consolidarea relaţiilor economice cu SUA şi anunţarea unor noi livrări de armament în baza mecanismului NATO „Prioritized Ukraine Requirements List”.

Ermak a făcut un pariu geopolitic, lăudând succesul politicii externe ale lui Trump în Orientul Mijlociu şi sugerând că aceeaşi viziune ar fi necesară şi pentru Ucraina: „Acesta este genul de viziune de care lumea — şi Ucraina în mod special — are nevoie astăzi.”

Oficialii au discutat şi „paşi care ar putea obliga Rusia să înceteze războiul”, iar Ermak l‑a elogiat pe Rubio ca „un secretar de stat puternic şi principial”, evidenţiind importanţa susţinerii administraţiei.

Presiune bipartizană pe Capitol Hill

Mai devreme, în acceași zi, oficialii ucraineni au desfăşurat o primă parte puternică a misiunii pe Capitol Hill, obţinând promisiuni din partea liderilor ambelor partide, ceea ce a reafirmat caracterul — deşi discutat — bipartizan al sprijinului american pentru Kiev.

Mesajul transmis parlamentarilor a fost ferm: „Ucraina are nevoie de instrumente specifice pentru a învinge — rachete cu rază lungă care să schimbe teatrul de luptă, apărare antiaeriană robustă pentru protecţia oraşelor şi sprijin urgent pentru sectorul energetic.”

Apel pentru victorie: rachete, sancţiuni şi forţă

Congresmanul republican Brian Fitzpatrick, a descris momentul ca pe un „punct de cotitură”, insistând asupra necesităţii unei acţiuni decisive pentru a obţine o victorie clară împotriva forţelor ruse.

„De la începutul acestui război, am mobilizat colegi din ambele partide şi parteneri externi pentru a mă asigura că Ucraina are forţa necesară pentru a învinge”, a scris Fitzpatrick. El a detaliat cererile: „livrarea rachetelor cu rază lungă, avansarea cooperării pe minerale strategice şi strângerea şurubului financiar asupra regimului lui Putin prin Legea bipartisană a sancţiunilor împotriva Rusiei, pe care am introdus‑o împreună cu [senatorul] Lindsey Graham.”

Concluzia sa a fost un îndemn în trei puncte: „Trimiteţi rachetele. Impuneţi sancţiuni. Asiguraţi pacea prin forţă.” Democratul Tom Suozzi a reiterat spiritul bipartizan şi şi‑a confirmat rolul de „susţinător mândru al Ucrainei”, salutând declaraţiile recente pro‑ucrainene ale preşedintelui Trump.

Împingerea diplomatică de o zi a pus scena pentru discuţiile între cei doi şefi de stat.

Casa Albă intensifică presiunea diplomatică asupra Moscovei

Pe măsură ce delegaţia de la Kiev cerea instrumente militare ofensiv‑defensive, administraţia Trump a crescut presiunea diplomatică asupra Moscovei. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a transmis un mesaj dur la o reuniune NATO, avertizând Kremlinul asupra „costurilor” posibile dacă nu se va întoarce la masa negocierilor.

Acest avertisment semnalează o încercare concertată a Casei Albe de a arăta o hotărâre sporită înaintea summitului. Mesajele administraţiei au corespuns speculaţiilor privind tipul de ajutor militar pe care Trump îl ia în considerare pentru Zelenski.

Obiectivul principal al liderului ucrainean este, după cum se spune, convingerea preşedintelui Trump să ridice miza prin furnizarea de rachete americane cu rază lungă pentru lovituri mai adânci în Rusia — o solicitare care a fost mult timp un punct sensibil în discuţiile despre ajutor.

Crucial, Trump a semnalat public că ia în considerare posibilitatea furnizării către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk, o eventuală escaladare majoră menită să exercite presiune semnificativă asupra preşedintelui rus Vladimir Putin.

Escaladarea folosită ca pârghie pentru pace

Posibila livrare a rachetelor Tomahawk ar oferi Ucrainei un instrument deosebit de puternic. Deşi Kievul a folosit deja drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării şi infrastructură ruse, rachetele de croazieră americane ar putea oferi o mai mare precizie şi un impact distructiv sporit.

Trump părea să confirme o schimbare de paradigmă militară, afirmând reporterilor că Ucraina vrea „să treacă la ofensivă”. Decizia privind această livrare cu risc ridicat depinde în mod direct de rezultatul discuţiilor bilaterale programate pentru vineri.

La Casa Albă, Trump a spus că discuţia va aborda şi rapoarte conform cărora Ucraina intenţionează să lanseze o nouă ofensivă pe linia frontului: „Vom vorbi despre război cu el. Şi vom vorbi despre... adică ei vor să treacă la ofensivă”, a spus el, subliniind că o decizie majoră privind următoarea mişcare a Forţelor Armate ucrainene va trebui luată. Totuşi, el a legat această potenţială escaladare de un apel la pace: „Tot ce vrem de la preşedintele Putin este să înceteze să mai omoare ucraineni şi ruşi.”

Campanie strategică de lovituri profunde, nu o ofensivă terestră convenţională

Experţii interpretează „ofensiva” invocată de Trump ca indicând o campanie strategică de lovituri profunde, mai degrabă decât o ofensivă terestră convenţională pentru recucerirea de teritoriu.

Iuri Boieciko, director executiv al organizaţiei non‑profit Hope for Ukraine, cu sediul în SUA, a declarat pentru Kyiv Post că realitatea militară indică o „campanie strategică de lovituri profunde, nu o asalt clasic de teren”. El a explicat că, pe măsură ce ajutorul militar occidental a încetinit, Ucraina se bazează tot mai mult pe propriul arsenal în expansiune de rachete cu rază lungă şi drone.

Această nouă strategie urmăreşte „maximizarea daunelor economice — lovind în mod specific rafinăriile şi logistica ruse — pentru a pune presiune pe Kremlin, mai degrabă decât a încerca un costisitor avans prin linii fortificate.”

Potrivit lui Boieciko, pivotul spre o ofensivă strategică depinde în esenţă de obţinerea unor arme americane extrem de controversate, precum Tomahawk. Sisteme cu rază lungă ar permite Ucrainei să extindă semnificativ războiul economic împotriva Rusiei.

În această nouă ecuaţie, „Ucraina schimbă o ofensivă teritorială stagnantă cu una strategică, folosind presiunea militară ca premisă necesară pentru orice viitoare negocieri de pace de mare miză”, a concluzionat el.

Întâlnirea decisivă de vineri va stabili dacă Kievul va primi echipamentul de care are nevoie pentru a pune în practică această schimbare riscantă de strategie.