Elizabeth Holmes, „femeia în negru” cu o ascensiune incredibilă în industria sănătăţii, a rămas falită la 34 de ani. Cum i-a scăzut drastic averea

Elizabeth Holmes, „femeia în negru” cu o ascensiune incredibilă în industria sănătăţii, comparată adesea cu Steve Jobs, a rămas falită la 34 de ani, la doar câtiva ani după ce părea să urce pe culmile succesului.

Tânăra era comparată adesea cu Steve Jobs, fondatorul Apple datorită modului în care se îmbrăca la conferinţe (bluze negre pe gât), dar şi a ascensiunii rapide.

Compania ei, Theranos, ar fi trebuit să revoluţioneze laboratoarele pentru analize de sânge, dar s-a dovedit a fi o înşelătorie. 

Miercuri, 8 septembrie, vor începe audierile martorilor la San Jose în procesul care i s-a intentat fostei miliardare.

„Femeia în negru” a industriei sănătăţii

Elizabeth Holmes şi-a „crescut” compania încă de la 20 de ani. Aceasta avea acel sentiment de nezdruncinat al existenţei unui scop în viaţă, sentiment care caracterizează orice alt întreprinzător din Silicon Valley.

Tânăra a renunţat la studiile de inginerie pe care le urma la Stanford, pentru a-şi întemeia propria companie.

„Theranos” este puţin cunoscută, dar investitorii privaţi au cumpărat acţiuni care în 2014 erau evaluate la incredibila cifră de 9 miliarde dolari. Elizabeth Holmes, principalul acţionar, devenea atunci un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care şi-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moştenire, a reuşit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câţiva ani.

Descrisă ca o persoană care munceşte din greu, nu pleca în concedii şi nu părea să aibă o viaţă privată. Invitată la conferinţe TED, la Fundaţia Clinton, tânăra era primită peste tot şi a susţinut chiar că a colaborat cu Pentagonul.

Cum a decăzut geniul în chimie

În anul 2015, un jurnalist de la The Wall Street Journal a publicat o investigaţie despre dificultăţile întâmpinate de Theranos în exploatarea tehnologiei promise. Ancheta a dezvăluit că dispozitivul creat de companie nu era, de fapt, capabil să furnizeze rezultate exacte ale analizelor şi, prin urmare, angajaţii foloseau aceleaşi metode ca în laboratoarele clasice.

Agenţia americană pentru Medicamente (Food and Drug Administration) începe să se intereseze îndeaproape de Theranos. În 2016, Elizabeth Holmes primeşte interdicţie de a mai activa în industria laboratoarelor timp de doi ani, iar centrul Theranos este suspendat.

Revista „Forbes” revizuieşte la zero estimarea făcută cu privire la valoarea netă a averii tinerei, iar revista Fortune o nominalizează în topul „Cei mai dezamăgitori lideri din lume”.

În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare şi Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât şi pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcţia de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

Compania a fost închisă oficial în septembrie 2018. În acelaşi an, în luna iunie, a fost pus sub acuzare şi fostul director operaţional al companiei, Ramesh Balwani: nouă capete de acuzare pentru fraudă electronică şi două capete de acuzare pentru conspiraţie în vederea comiterii de fraude electronice prin distribuirea către clienţi a unor teste de sânge cu rezultate falsificate.

Acesta a avut o realţie cu Elizabeth Holmes din anul 2003, iar în 2005 s-au mutat împreună.

Holmes şi Balwani au condus împreună compania cultivând un stil corporatist caracterizat prin „secretomanie şi frică”. Relaţia lor romantică a fost ascunsă în mare parte din perioada în care au condus împreună compania.

Balwani a părăsit Theranos în 2016, după ce autorităţile au început investigaţiile.