Donald Trump nu are un plan realist pentru viitorul Iranului, susține Financial Times
0Președintele SUA, Donald Trump, nu pare să fi învățat lecțiile intervențiilor anterioare pentru schimbarea regimurilor din Irak și Afghanistan, susține publicația Financial Times.
Invaziile americane din 2001 și 2003 au evidențiat riscurile majore ale războaielor menite să înlăture guverne. Cu toate acestea, acele operațiuni au implicat desfășurarea de trupe la sol – inițial pentru a răsturna regimurile, apoi pentru a stabiliza situația și a gestiona tranziția politică.
În cazul Iranului, strategia actuală este diferită. Potrivit analistului Gideon Rachman, comentator pentru afaceri internaționale la Financial Times, Washingtonul mizează pe un scenariu fără precedent: schimbarea regimului exclusiv prin forță aeriană, fără trupe terestre.
Eliminarea ayatollahului Ali Khamenei și a mai multor lideri militari și politici iranieni a reprezentat o lovitură majoră pentru conducerea de la Teheran. Însă rămâne neclar ce urmează.
Trump a îndemnat Garda Revoluționară iraniană să „depună armele” și populația să „preia controlul asupra guvernului”. Observatorii notează însă că aceste apeluri nu sunt însoțite de detalii concrete privind modul în care ar putea avea loc o astfel de tranziție.
Chiar dacă structurile de securitate ar înceta lupta, nu există o autoritate alternativă clară care să preia controlul. În același timp, protestatarii care au contestat regimul în ultimii ani s-ar putea confrunta cu dificultăți în organizarea rapidă a unei noi conduceri.
Calcul strategic diferit la Ierusalim și în Golf
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut în repetate rânduri iranienilor să își înlăture guvernul. Israelul consideră Republica Islamică drept principalul său adversar regional, în special din cauza sprijinului acordat grupărilor Hamas și Hezbollah.
Pentru guvernul de la Ierusalim, actualul context ar putea reprezenta o oportunitate strategică. Totuși, consecințele pe termen lung ale unei eventuale destabilizări a Iranului ar urma să fie resimțite în întreaga regiune.
Statele din Golf — inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Arabia Saudită — s-au prezentat în ultimii ani drept centre stabile și prospere pentru investiții și capital internațional. Atacurile recente sau amenințările cu rachete au pus însă această imagine sub presiune.
Dacă ostilitățile se încheie rapid, aceste state ar putea reveni la stabilitate. În cazul unui conflict prelungit, statutul lor de „refugii sigure” ar putea fi afectat.
Riscuri politice pentru Washington
Riscurile sunt semnificative și pentru administrația americană. Trump a evitat până acum angajarea într-un conflict terestru de lungă durată. Însă o escaladare sau un eventual haos în Iran ar putea genera presiuni pentru implicare suplimentară.
În cazul unor noi victime americane, presiunea pentru intensificarea operațiunilor ar putea crește. Președintele a avertizat deja Teheranul că va folosi o „forță nemaiîntâlnită” dacă atacurile vor continua.
Contextul politic intern este, de asemenea, diferit față de începutul anilor 2000. După atacurile din 11 septembrie 2001, intervențiile din Afganistan și Irak au beneficiat de un sprijin public și bipartizan considerabil. În prezent, atât democrați, cât și o parte a republicanilor afiliați mișcării MAGA au criticat decizia de a lovi Iranul.
Un sondaj recent YouGov indică faptul că doar 27% dintre americani susțin utilizarea forței militare împotriva Iranului.
Potrivit lui Rachman, opinia publică americană pare să fi tras concluzii din experiențele anterioare din Irak și Afganistan, chiar dacă deciziile politice actuale sugerează o abordare diferită la Washington.