„Consiliul pentru pace” al lui Trump: un club global cu taxă de un miliard de dolari
0Imaginați-vă că sunteți președintele unei țări de dimensiune medie și primiți o ofertă tentantă: un loc permanent într-un organism internațional cu influență globală, asemănător Consiliului de Securitate al ONU. Există însă o condiție esențială: trebuie să plătiți un miliard de dolari.
Aceasta este, în esență, propunerea pe care președintele american Donald Trump o adresează acum mai multor lideri mondiali, scrie The Atlantic.
Casa Albă a trimis invitații oficiale mai multor șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Nicușor Dan, pentru aderarea la un nou organism, numit Board of Peace (Consiliul pentru Pace), care urmează să fie prezidat de Trump. Inițiativa a fost prezentată inițial ca parte a unui efort susținut de ONU pentru reconstrucția și administrarea de tranziție a Fâșiei Gaza. Totuși, potrivit statutului organizației – consultat de presă – ambițiile Consiliului Păcii par să depășească cu mult acest cadru regional.
Un mandat global și un preț pe măsură
Documentul de înființare al Consiliului pentru pace prevede că membrii sunt invitați de președintele organismului pentru mandate de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire. Există însă o excepție notabilă: statele care contribuie cu peste un miliard de dolari în primul an de funcționare beneficiază de un statut permanent.
Statutul nu precizează clar cum vor fi folosiți banii. Se presupune că fondurile ar urma să finanțeze reconstrucția Gazei și alte inițiative de stabilizare în zone de conflict, dar documentul nu oferă detalii concrete. Secțiunea financiară menționează doar că activitățile vor fi susținute prin „contribuții voluntare” din partea statelor, organizațiilor sau altor surse.
Această lipsă de claritate ar putea ridica semne de întrebare în rândul liderilor interesați de aderare.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că inițiativa reprezintă „un efort istoric” pentru pacea în Orientul Mijlociu și pentru viitorul Gazei, descriind momentul drept „un nou început”.
Mai mult decât Gaza
Deși Consiliul pentru pace a fost menționat într-o rezoluție ONU din noiembrie, ca parte a unui plan mai amplu pentru Gaza, statutul său nu face referire directă la teritoriu. În plus, durata mandatelor și prevederea privind locurile permanente sugerează o viziune pe termen lung.
Limbajul preambulului reflectă o critică implicită la adresa instituțiilor internaționale existente, subliniind nevoia de „soluții pragmatice” și de un organism „mai agil și mai eficient” în domeniul construirii păcii. Observatorii notează că formularea seamănă cu criticile repetate ale lui Trump la adresa ONU, pe care a descris-o frecvent drept lentă și ineficientă.
Cine conduce Consiliul pentru pace
Consiliul are un comitet executiv, format inițial din șapte membri, printre care se numără secretarul de stat american Marco Rubio, Jared Kushner, fostul premier britanic Tony Blair, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga și trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff.
În paralel, a fost creat un grup separat de tehnocrați palestinieni, responsabil de administrarea zilnică a Gazei, condus de Ali Sha’ath, fost oficial al Autorității Palestiniene.
Alte anunțuri legate de Consiliul Păcii sunt așteptate la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde Trump a spus că organismul va reuni „cei mai importanți lideri ai celor mai importante națiuni”.
O alternativă la ONU?
Trump a trimis invitații mai multor lideri, inclusiv președintelui Argentinei, premierului Turciei și prim-ministrului Canadei, acesta din urmă confirmând că a acceptat. Într-una dintre scrisori, Trump descrie Consiliul drept „unic” și „fără precedent”.
Inițiativa se înscrie în linia criticilor constante ale președintelui american față de ONU. În discursuri anterioare, Trump a susținut că organizația internațională nu își valorifică potențialul și că Statele Unite au fost nevoite să intervină acolo unde ONU a eșuat.
Acum, cu un organism propriu care poartă chiar numele de „pace”, Trump pare să-și consolideze ambiția de a juca un rol central în diplomația globală – inclusiv într-un context în care a exprimat deschis dorința de a obține Premiul Nobel pentru Pace, subliniază The Atlantic.
Rămâne de văzut câți lideri vor accepta invitația și, mai ales, dacă sunt dispuși să plătească prețul cerut pentru un loc la masă.