Cât de adevărate sunt afirmaţiile făcute de Trump în discursul despre Starea Națiunii: exagerările președintelui SUA
0Discursul-record ca durată al preşedintelui american Donald Trump rostit marţi în faţa Congresului SUA a conţinut o mulţime de afirmaţii exagerate, înşelătoare sau pur şi simplu false, scrie The Guardian.
Marţi seara, Donald Trump a ţinut oficial cel mai lung discurs despre starea naţiunii din istorie, cu afirmaţii generale despre succesele obţinute în primul an al celui de-al doilea mandat. Dar discursul, care a durat mai mult de o oră şi 41 de minute, a fost plin de declaraţii puternice, multe dintre ele exagerate, înşelătoare sau pur şi simplu neadevărate, scrie News.
Piața muncii: realitatea din spatele „celei mai dinamice țări”
Trump şi-a lăudat în repetate rânduri economia, afirmând că SUA sunt „cea mai dinamică ţară din lume” şi susţinând că are „mai multe locuri de muncă şi mai mulţi oameni care lucrează în prezent decât oricând în istoria ţării”. Dar datele arată că, de fapt, creşterea numărului de locuri de muncă în timpul administraţiei Trump a încetinit în 2025 şi a fost mult mai mică decât în orice alt an fără pandemie. Conform datelor revizuite publicate de Biroul de Statistică a Muncii la începutul acestei luni, SUA au creat doar 181.000 de locuri de muncă în 2025. PolitiFact notează că acest număr este „cu mult sub 1,5-2,5 milioane, cifră tipică atât în primul mandat al lui Trump, cât şi în cel al fostului preşedinte Joe Biden”.
Investițiile de 18 trilioane: cifrele reale
Trump a mai spus că, sub conducerea sa, SUA au obţinut investiţii în valoare de 18 trilioane de dolari „provenite din întreaga lume”. Însă o analiză realizată de CNN anul trecut a constatat că, de fapt, Casa Albă numără promisiuni – sume vagi promise – şi nu investiţii reale. Chiar şi aşa, site-ul web al Casei Albe dedicat investiţiilor listează investiţiile totale din SUA şi din străinătate la 9,7 trilioane de dolari.
Cazul Irinei Zaruțka: tragedia folosită eronat în discursul anti-imigrație
Când Trump a prezentat-o pe mama Irinei Zaruţka, femeia ucraineană ucisă într-un tren în Charlotte, Carolina de Nord, anul trecut, el a afirmat în mod fals că bărbatul care a înjunghiat-o pe Zaruţka era „un criminal înrăit eliberat să ucidă în America, care a intrat prin graniţele deschise”. De fapt, DeCarlos Brown Jr, bărbatul arestat şi acuzat de uciderea Irinei Zaruţka, nu este imigrant. Trump a insistat mult timp că persoanele care nu sunt cetăţeni SUA sunt responsabile pentru crimele violente din SUA. Datele arată că, în comparaţie cu imigranţii fără documente, cetăţenii născuţi în SUA au o probabilitate de două ori mai mare de a fi arestaţi pentru crime violente şi de 2,5 ori mai mare de a fi arestaţi pentru infracţiuni legate de droguri.
Facturile la energie: costuri în creștere în ciuda promisiunilor de reducere
Trump a sugerat, de asemenea, că preţurile la energie sunt în scădere. „Când văd că energia scade la astfel de cifre, nu le vine să creadă”, a spus el. Însă factura medie a energiei pentru gospodării a crescut cu 6,7% între 2024 şi 2025 în SUA. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda promisiunii repetate de Trump de a reduce costurile energiei electrice la jumătate în primul său an de mandat. De când Trump a revenit la Casa Albă, companiile de utilităţi au majorat sau au încercat să majoreze tarifele pentru familiile americane cu cel puţin 92 de miliarde de dolari, crescând facturile pentru 112 milioane de clienţi ai serviciilor de electricitate şi 52 de milioane de clienţi ai serviciilor de gaze, potrivit unei analize realizate de think tank-ul liberal Center for American Progress.
Atacurile preşedintelui asupra extinderii energiei curate sunt, de asemenea, de aşteptat să crească tarifele la electricitate cu până la 18% până în 2035, arată datele grupului de cercetare în domeniul energiei Energy Innovation. Administraţia Trump a eliminat, de asemenea, asistenţa energetică pentru familiile americane. Anul trecut, administraţia a eliminat creditele fiscale pentru modernizările eficiente din punct de vedere energetic ale locuinţelor, care reduc costurile. De asemenea, a încercat să elimine Programul de asistenţă energetică pentru locuinţele cu venituri mici, care ajută 6 milioane de americani cu venituri mici să-şi plătească facturile la energie în fiecare an. Programul a supravieţuit, dar a fost semnificativ împotmolit după ce administraţia a concediat întregul personal al programului.
Politica de mediu și impactul asupra prețului la benzină
Trump a lăudat şi preţurile scăzute la benzină în discursul său despre starea naţiunii, spunând că acestea sunt „acum sub 2,30 dolari pe galon în majoritatea statelor şi, în unele locuri, 1,99 dolari pe galon”. Dar o schimbare majoră, considerată o regresie în domeniul mediului, adoptată de administraţia sa în urmă cu două săptămâni, ar putea determina creşterea preţurilor la benzină. Abrogarea constatării de pericol – baza legală pentru toate reglementările privind gazele cu efect de seră din SUA – este de aşteptat să determine o creştere a preţurilor la benzină, potrivit The Guardian. Preţurile la benzină sunt, de asemenea, mai mari decât a afirmat preşedintele. Potrivit AAA, care înregistrează preţurile din întreaga ţară, Oklahoma este singurul stat care oferă benzină la 2,30 dolari pe galon – mai precis 2,374 dolari. Preţurile în unele state depăşesc 4,60 dolari.
Opt războaie „încheiate” prin acorduri fragile
Preşedintele a afirmat, de asemenea, că a pus capăt a opt războaie în primele 10 luni ale mandatului său, o exagerare îndrăzneaţă. SUA au fost parte la şase acorduri de pace, iar multe dintre acestea nu îi atribuie merite specifice lui Trump. Altele nu au fost considerate războaie de la bun început. În timp ce el a fost implicat în eforturile de negociere a unui armistiţiu în Gaza, Israelul a continuat să ucidă civili palestinieni şi să efectueze atacuri aeriene de la anunţarea armistiţiului, în octombrie anul trecut. Disputa de frontieră de un secol dintre Thailanda şi Cambodgia este unul dintre conflictele pe care Trump susţine că le-a rezolvat. Trump a prezidat semnarea unui acord de armistiţiu între cele două părţi în octombrie, numindu-l „un pas monumental”. El a presat liderii ambelor ţări să încheie un acord, avertizându-i că, în caz contrar, negocierile comerciale cu SUA vor fi suspendate. Cu toate acestea, cauzele fundamentale ale conflictului, care îşi au originea în dezacordurile de lungă durată privind hărţile din perioada colonială, nu au fost niciodată rezolvate. Armistiţiul nu a mai fost respectat câteva săptămâni mai târziu, în noiembrie, iar luptele au izbucnit din nou în decembrie, forţând jumătate de milion de oameni să-şi părăsească locuinţele.