Atac sau negociere? Trump ar fi cerut planuri pentru lovituri rapide împotriva Iranului, evitând un conflict de durată
0Președintele Statelor Unite, Donald Trump, le-ar fi cerut consilierilor săi să elaboreze opțiuni pentru lovituri militare rapide și decisive împotriva Iranului, care să nu ducă la un război prelungit în Orientul Mijlociu, relatează The Wall Street Journal, citând oficiali americani.
Potrivit surselor, scenariul preferat ar fi fost o acțiune militară suficient de dură pentru a forța conducerea de la Teheran să accepte cererile Washingtonului, inclusiv în privința programului nuclear și a tratamentului aplicat opoziției interne. Donald Trump a afirmat în mod repetat că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare.
Oficialii spun că au fost analizate inclusiv opțiuni care presupuneau lovituri aeriene de amploare, ce ar fi putut destabiliza regimul iranian. În același timp, administrația americană ar fi luat în calcul folosirea limitată a forței militare ca instrument de presiune diplomatică.
Fostul viceamiral Robert Murrett, fost ofițer de informații al Marinei SUA, a declarat că decizia finală a președintelui ar fi determinat atât amploarea, cât și obiectivele unei eventuale operațiuni, subliniind că resursele și țintele ar fi variat semnificativ în funcție de scenariul ales.
Un oficial de rang înalt al administrației a mai precizat că Donald Trump a evitat în mod deliberat declarațiile detaliate despre intențiile sale, pentru a nu-și dezvălui strategia sau planurile militare potențiale.
Între timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat pe 30 ianuarie că Teheranul este deschis dialogului privind programul său nuclear, dar a insistat că Statele Unite trebuie să renunțe la amenințările și presiunea militară pentru ca negocierile să fie posibile.
Tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat
Potrivit Wall Street Journal, tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat după ce președintele Trump a promis sprijin pentru protestele antiguvernamentale din Teheran și din alte orașe iraniene. În același timp, surse citate de publicație notează că Statele Unite nu dispuneau, în acel moment, de suficiente forțe în regiune pentru a susține o campanie aeriană de durată sau pentru a proteja bazele americane și aliații din Orientul Mijlociu de un posibil răspuns iranian.
În contextul acestor constrângeri și al riscurilor ridicate, președintele american ar fi renunțat, în cele din urmă, la opțiunea unei intervenții militare.
„Nave foarte mari și foarte puternice se îndreaptă în prezent spre Iran. Sper să nu fie nevoie să le folosim. Am două cerințe: Iranul să nu aibă arme nucleare și să înceteze reprimarea violentă a protestatarilor”, a declarat Donald Trump.
Publicația americană mai scrie că președintele a fost informat cu privire la mai multe planuri elaborate de Casa Albă și Pentagon. Printre acestea s-ar fi aflat un scenariu de amploare, care prevedea lovituri extinse asupra instituțiilor statului iranian și asupra Gardienilor Revoluției Islamice, în cadrul unei campanii aeriene mai largi.
Au fost analizate și variante mai limitate, vizând ținte simbolice ale regimului, care ar fi permis o escaladare ulterioară în cazul în care Iranul – care neagă intenția de a dezvolta arme nucleare – nu ar fi acceptat un acord considerat satisfăcător de Washington.
Serviciile de informații americane ar fi evaluat că regimul de la Teheran se află într-o poziție mai vulnerabilă decât în orice moment de la Revoluția Islamică din 1979. Deși protestele s-au diminuat, economia și structurile de guvernare ale Iranului continuă să se confrunte cu dificultăți majore, iar stabilitatea pe termen lung a regimului rămâne incertă.