Unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Vladimir Putin își dă demisia. Care este motivul?
0Dmitri Kozak, unul dintre cei mai vechi colaboratori ai președintelui Vladimir Putin, a demisionat din funcția de adjunct al administrației prezidențiale a Rusiei. Potrivit publicației ruse RBC, acesta și-a depus cererea de plecare din proprie inițiativă și ia în considerare trecerea în mediul de afaceri.
Informația a fost confirmată de mai multe surse, inclusiv jurnalistul Aleksei Venediktov și analistul politic Arkadi Dubnov.
Kozak a lucrat alături de Putin încă din anii 1990, în cadrul primăriei din Sankt Petersburg. Ulterior, a deținut mai multe funcții importante atât în guvern, cât și în Kremlin. Între 2008 și 2020 a fost vicepremier, iar din 2020 ocupa postul de adjunct al administrației prezidențiale.
Conform The New York Times, Kozak s-a opus invaziei în Ucraina din 2022 și ar fi avertizat asupra consecințelor grave ale unui conflict pe scară largă, inclusiv rezistența puternică a Kievului. În 2025, același ziar relata, citând surse de la Moscova și din Occident, că oficialul i-a propus lui Putin să deschidă negocieri de pace și să inițieze reforme interne, cum ar fi subordonarea structurilor de forță guvernului și crearea unui sistem judiciar independent.
Surse citate de NYT susțin că Kozak ar fi fost singurul oficial de rang înalt din cercul apropiat al lui Putin care s-a exprimat împotriva războiului, chiar dacă nu a făcut declarații publice în acest sens. În primele luni după invazie, el ar fi încercat să intermedieze un acord de pace cu Ucraina, însă propunerea a fost respinsă de Kremlin.
Născut în Ucraina și fost militar în armata sovietică, Kozak a avut un rol important în politica rusă timp de mai multe decenii. A coordonat pregătirile pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci din 2014 și a fost responsabil de integrarea Crimeei după anexarea peninsulei de către Rusia,este autorul hulitului plan Kozak, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative - limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.
În ultimii ani însă, influența sa a scăzut considerabil, atribuțiile fiind transferate către Serghei Kirienko, un alt adjunct al administrației prezidențiale. Potrivit analiștilor, pierderea poziției sale se explică prin opoziția față de război și prin faptul că ar fi „dezamăgit” președintele. Totuși, Kozak ar fi păstrat un anumit acces la Putin, datorită relației personale consolidate de-a lungul anilor.