Șeful diplomației ruse avertizează: trupele europene din Ucraina ar fi „ținte legitime” pentru Rusia
0Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că orice contingent militar european desfășurat în Ucraina ar fi considerat de Rusia o „țintă militară legitimă”, într-un nou semnal de escaladare verbală din partea Moscovei, transmis în contextul intensificării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului.
Declarațiile au fost publicate duminică de agenția de stat TASS, cu puțin timp înaintea discuțiilor programate în Florida între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, întâlnire menită să finalizeze detaliile unui plan de pace în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni.
Lavrov a acuzat statele europene că se „pregătesc de război” cu Rusia și că sunt motivate de ambiția de a provoca o „înfrângere strategică” Moscovei.
„Desfășurarea de contingente militare în Ucraina sub forma unei coaliții de voință ar însemna, în mod clar, că aceste forțe devin ținte legitime pentru forțele armate ruse”, a spus Lavrov, reluând o poziție exprimată anterior de Kremlin.
Mesaje contradictorii către Washington
În același timp, șeful diplomației ruse a apreciat rolul lui Donald Trump în procesul de negociere și a afirmat că Rusia rămâne „angajată” să colaboreze cu Statele Unite pentru a găsi o soluție politică. Totuși, el a acuzat Kievul că ar încerca să submineze discuțiile.
Anterior, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că planurile actuale de pace sunt „radical diferite” de cele discutate anterior între Moscova și Washington și a sugerat că Ucraina încearcă să „torpileze” procesul.
Lavrov a mai afirmat că, odată cu schimbarea administrației americane, Uniunea Europeană ar fi devenit „principalul obstacol” în calea păcii, acuzând liderii europeni că sprijină Ucraina financiar și militar, în speranța slăbirii economiei ruse prin sancțiuni.
Putin și cauzele războiului
Pe fondul acestor declarații, analiști occidentali subliniază că dezbaterea privind „cauzele profunde” ale conflictului este adesea deturnată. Timothy Ash, strateg economic specializat în piețe emergente, afirmă că războiul nu poate fi explicat prin extinderea NATO sau printr-o presupusă amenințare militară din partea Ucrainei.
Potrivit lui Ash, dovezile istorice indică faptul că, înainte de 2014, sprijinul public din Ucraina pentru aderarea la NATO era redus, iar armata ucraineană avea capacități limitate. Abia după anexarea Crimeei și declanșarea conflictului din Donbas opinia publică s-a schimbat semnificativ.
El susține că motivația principală a Kremlinului ține de viziunea președintelui Vladimir Putin asupra Ucrainei, exprimată inclusiv într-un eseu publicat în 2021, în care liderul rus a pus sub semnul întrebării legitimitatea statalității ucrainene.
„Nu este vorba despre NATO sau despre o amenințare militară iminentă, ci despre refuzul Kremlinului de a accepta existența unei Ucraine independente și suverane”, afirmă Ash.
Temeri legate de un acord de pace
Analiștii avertizează că un eventual acord negociat sub presiune ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri și destabilizare. În opinia lor, orice înțelegere care nu oferă garanții solide de securitate riscă să creeze condițiile pentru un nou conflict, nu pentru o pace durabilă.
În acest context, declarațiile Moscovei privind trupele europene și intensificarea retoricii anti-occidentale sunt văzute ca parte a unei strategii de descurajare și presiune diplomatică.
Pe măsură ce discuțiile continuă, rămâne neclar dacă eforturile actuale pot conduce la un acord care să asigure stabilitatea pe termen lung – atât pentru Ucraina, cât și pentru securitatea europeană în ansamblu.