Putin spune că acționează mai „curat” în Ucraina decât Netanyahu în Gaza și ia în colimator Occidentul

Liderul de la Kremlin a profitat de un nou monolog-maraton cu iz propagandistic pentru a se prezenta drept un „om cu valori democratice” care nu produce o „catastrofă” în Ucraina, precum Israelul în Gaza.

Încurajat de dezbaterile - absolut normale pentru democrații - din Uniunea Europeană și din Statele Unite asupra continuării ajutorului pentru Ucraina și retorica Kremlinului asupra reluării inițiativei de către armata rusă în unele sectoare ale câmpului de luptă din Ucraina, Vladimir Putin nu și-a mai amânat conferința-maraton tradițională de la sfârșit de an, așa cum a procedat anul trecut, și a transformat-o într-un eveniment 2 în 1: răspunsuri la întrebări din partea presei și „linia directă” cu cetățenii ruși.

Televiziunea publică rusă, care a transmis evenimentul, a susținut că a avut de selectat între 1,5 milioane de „întrebări”. Până la urmă, Putin a răspuns la o mică parte din ele timp de patru ore după ce, potrivit Kremlinului, și-a petrecut ziua de miercuri pregătindu-se pentru acest eveniment. Evident, liderul de la Kremlin a vorbit doar despre ce a vrut, întrucât nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.

Principalele subiecte abordate de liderul de la Kremlin au fost războiul din Ucraina, relațiile Moscovei cu Occcidentul și economia Rusiei. Mesajul transmis rușilor și întregii lumi se înscrie în retorica sa propagandistică obișnuită: armata rusă este capabilă de victorie, economia rusă este solidă, Ucraina nu poate rezista și Occidentul este de vină pentru tot.

Pacea, exclusă de Putin

Înainte de orice, Vladimir Putin a spus în mod clar că nu îl interesează pacea în Ucraina în pofida aluziilor episodice pe această temă din partea acoliților săi pentru a spori presiunile asupra conducerii de la Kiev și prin extensie asupra Occidentului. „Pacea va veni când Rusia îşi va atinge obiectivele”, a spus şeful de la Kremlin, evocând din nou - și la fel de absurd - „denazificarea” Ucrainei, dar și „demilitarizarea” țării vecine și „neutralitatea” ei.

Fapt neobișnuit, liderul rus a furnizat o cifră despre numărul soldaților săi care s-ar afla pe câmpul de luptă din Ucraina, și anume 617.000, o informație aproape imposibil de verificat din surse independente. În schimb, Putin nu a spus nimic despre pierderi, estimate de occidentali la circa 320.000 de soldați ruși morți, răniți sau dispăruți.

Putin a susținut că Ucraina aproape că nu mai produce armament și va rămâne fără sprijinul primit din străinătate. „Ei aduc totul din afară, gratis. Dar acest târg se poate termina într-o zi. Şi se pare că se termină”, a spus el, făcând aluzie la opoziția unor tabere atât la Washington, cât și la Bruxelles pentru aprobarea de noi fonduri de susținere a Ucrainei în fața invaziei ruse. În UE, liderul de stat care se opune susținerii Ucrainei este premierul ungar Viktor Orban, un aliat al lui Putin. În realitate, poate cu excepția lui Orban, nu contestă necesitatea susținerii Ucrainei, ci mai degrabă văd în acest subiect drept un pretext pentru a-și avansa piesele de pe propriile agende politice.

În același timp, Putin a mai susținut că armata ucraineană „nu a obținut nimic” de la contraofensivă și a pierdut o parte din cele mai bune trupe ale sale în eforturile de stabilire a unor capete de pod pe malul estic al Niprului în regiunea Herson. „Este o tragedie, cred, pentru ei”, a afirmat el, apreciind, în schimb, că armata rusă „îşi îmbunătăţește poziţiile pe aproape toate liniile frontului”.

Occidentul „nu respectă” Rusia

El a respins totodată orice comparație între războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și ofensiva israeliană împotriva Hamas, pretinzând fără niciun pic de jenă că Moscova nu face o „catastrofă” în țara vecină așa cum face Israelul în Fâșia Gaza.

În ceea ce privește relațiile Rusia-Occident, Putin a profitat de noul monolog al său în fața mulțimii pentru a da vina pe „inamic”. El a acuzat din nou Statele Unite că au căutat să provoace evenimentele din Ucraina în condițiile în care Moscova și-a dorit „relații normale” - adică supunere - cu Kievul și că autoritățile americane „nu au niciun respect” față de țara sa.

În cele din urmă, liderul de la Kremlin a conchis că economia rusă „merge înainte” în pofida sancțiunilor și a făcut calcule pe un caiet pentru a-i explica unui pensionar din Novosibirsk de ce nu are dreptate că nu își va putea plăti facturile în urma indexării pensiei cu rata inflației. Șeful armate britanice explică aici de ce Putin și acoliții săi sunt prea optimiști în public pe tema economiei ruse.