Capcanele lui Putin: ce vrea liderul rus să credem despre Ucraina, Rusia și Occident? Conferință-maraton cu presa și cetățenii

Vladimir Putin a dat de înțeles din nou că nu îl interesează pacea în Ucraina, întrucât vrea să își atingă „obiectivele” fixate înainte de lansarea invaziei. În plus, liderul de la Kremlin a susținut că dispune de 617.000 de soldați în „zona de ostilități” din țara vecină. Rusia este puternică, Occidentul este de vină pentru tot, Ucraina nu va rezista, a reiterat Putin într-un nou monolog-maraton regizat sub forma unor pretinse răspunsuri la întrebări din partea presei și cetățenilor.

Vladimir Putin la conferința-maraton și „Linia directă” cu cetățenii ruși FOTO EPA-EFE

Liderul rus afirmă că obiectivele sale „nu s-au schimbat” în Ucraina şi implică, potrivit aceleiași retorici propagandistice, „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, precum şi garanţii privind „statutul de neutralitate” al ţării vecine.

„Pacea va veni când Rusia îşi va atinge obiectivele”, a spus şeful de la Kremlin la conferinţa sa maraton cu presa și cetățenii ruși, potrivit Agerpres, care citează AFP, EFE și Reuters.

Ce vrea liderul de la Kremlin să credem despre Ucraina, Rusia și Occident?

- Ucraina nu va rezista, iar sprijinul internațional va înceta

Putin a susținut că în prezent Ucraina aproape că nu mai produce armament. „Astăzi Ucraina nu produce aproape nimic. Ei aduc totul din afară, gratis. Dar acest târg se poate termina într-o zi. Şi se pare că se termină”, a spus liderul de la Kremlin, făcând aluzie la dezbaterile din Congresul SUA privind continuarea sprijinului pentru Ucraina și la discuțiile din Consiliul European privind aprobarea noii susțineri pentru Ucraina, căreia i se opune premierul ungar Viktor Orban, un aliat al lui Putin.

- Rusia are suficienți soldați

În ceea ce priveşte zvonurile despre un nou val de mobilizare în Rusia, Putin spune că în acest moment „nu există o astfel de nevoie”. El a declarat că, după mobilizarea parţială din septembrie 2022, când au fost recrutaţi aproximativ 300.000 de combatanţi, Rusia a lansat o campanie de atragere a soldaţilor contractuali şi şi-a extins rândurile cu aproape 500.000 de oameni.

Putin a dezvăluit totodată că armata rusă are 617.000 de militari „în zona ostilităților” din Ucraina, oferind pentru prima dată o estimare precisă a forţelor angajate în prezent în invazia din țara vecină.

În schimb, liderul de la Kremlin nu a dezvăluit pierderile suferite de ruşi de la începutul invaziei, la 24 februarie 2022, pe care Statele Unite le estimează la 315.000 de soldaţi uciși sau răniţi.

- Ucrainenii nu au șanse în fața rușilor

Putin a insistat totodată că Ucraina „nu a obţinut nimic” în timpul „marii sale contraofensive” începute în vară şi că trupele ruse „îşi îmbunătăţesc poziţiile pe aproape toate liniile frontului”. „Inamicul a anunţat o mare contraofensivă. Nu au obţinut nimic nicăieri”, a declarat el.

În același timp, Putin a mai susținut că Ucraina şi-a pierdut o parte din cele mai bune trupe ale sale în încercarea de a câştiga poziţii pe malul estic al Niprului, în regiunea Herson. „Cred că este stupid şi iresponsabil din partea conducerii politice a ţării. Este o tragedie, cred, pentru ei”, a afirmat el.

- Israelienii sunt „răi” în Gaza, în timp ce rușii sunt „buni” în Ucraina

Războiul din Gaza este o „catastrofă” incomparabilă cu ofensiva rusă din Ucraina, consideră liderul rus. „Ceea ce se întâmplă (în Gaza) este o catastrofă. Uitaţi-vă la operaţiunea militară specială (în Ucraina, n. red.) şi priviţi ce se întâmplă în Gaza şi vedeţi diferenţa. Nu există aşa ceva în Ucraina”, a spus Putin, deși armata sa bombardează cartiere rezidențiale, ucide civili și comite violuri la scară largă.

- Occidentul e vinovat pentru degradarea relațiilor cu Rusia

Rusia va stabili relaţiile cu Statele Unite şi cu Uniunea Europeană atunci când acestea vor învăţa să respecte alte ţări şi când vor opta pentru căutarea unor compromisuri în locul sancţiunilor, a anunţat Putin, cu toate că el este cel care a atacat țări vecine și și-a trimis spionii peste tot pentru a provoca destabilizări.

„Când încep să respecte alte persoane, alte ţări, când caută compromisuri în loc să încerce să-şi rezolve problemele prin sancţiuni sau acţiuni belicoase, atunci se vor pune bazele fundamentale pentru restabilirea relaţiilor”, a spus el, adăugând că „aceste condiţii nu sunt încă îndeplinite”.

Putin a insistat că restabilirea relaţiilor cu Occidentul „nu depinde” de Rusia, întrucât „nu am fost noi (rușii, b, red.) cei care am stricat relaţiile”.

- Occidentul caută intrigi, în timp ce Rusia vrea „relații normale”

Liderul rus a acuzat din nou Occidentul de situația din Ucraina, susținând că el a încercat zeci de ani să „stabilească relaţii normale cu Ucraina”, adică să o supună, dar tocmai Occidentul a fost cel care a împins Kievul la „lovitura de stat” din 2014.

În aceeași notă propagandistică, el a acuzat SUA că au cheltuit peste 5 miliarde de dolari pentru a destabiliza Ucraina şi a susţinut că UE închide ochii la această situaţie şi ţine isonul Washingtonului.

- Rusia are o economie solidă, în pofida sancțiunilor

Nu în cele din urmă, șeful de la Kremlin afirmă că forţa economică a Rusiei îi permite nu doar să se simtă în siguranţă, ci şi să „meargă înainte”. El estimează pentru acest an o creştere de 3,5% a produsului intern brut (PIB) al Rusiei. „Este un indicator bun, declinul de anul trecut a fost recuperat”, a spus Putin.

Putin a subliniat că acest lucru a fost realizat datorită mai multor factori, printre care a menţionat consolidarea ridicată a societăţii ruse şi stabilitatea sistemului financiar şi economic al ţării.

„În cele din urmă, a fost o surpriză pentru aşa-zişii noştri parteneri şi, sincer, pentru mulţi dintre noi, că în deceniile precedente Rusia şi-a construit această marjă de forţă şi stabilitate”, a insistat el, făcând aluzie că sancțiunile nu au funcționat împotriva Rusiei.

O conferință-maraton 2 în 1

Aceasta este prima conferinţă de presă importantă a lui Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, pe care Kremlinul a combinat-o anul acesta cu linia telefonică în care şeful statului rus răspunde la întrebările concetăţenilor săi.

Televiziunea rusă, care a transmis în direct dublul eveniment, susține că a primit peste 1,5 milioane de întrebări pentru Putin atât de la jurnaliști, cât și de la cetățeni. În cele din urmă, liderul de la Kremlin a răspuns la 56 de „întrebări” în trei ore.

Kremlinul a subliniat anterior că anul acesta, în ciuda conflictului său cu Occidentul, mai mulţi reprezentanţi ai presei străine vor putea asista la conferinţa-maraton a lui Putin.

Liderul rus își propusese să treacă în revistă situaţia de pe câmpul de luptă din Ucraina, să exprime punctele sale de vedere asupra situației internaționale și să abordeze problemele economice. El ar putea vorbi şi despre campania sa electorală, în condiţiile în care şi-a anunţat recent candidatura pentru așa-zisele alegeri prezidenţiale din Rusia programate pentru 15-17 martie 2024.

Iniţial, era planificat ca Putin să-şi anunţe candidatura tocmai în cadrul conferinţei de presă de joi, aşa cum a făcut-o în 2004, atunci când candidat pentru al doilea mandat. Totuşi, de această dată, Putin, aflat la putere din 2000, a profitat de o ceremonie de decorare a personalului militar rus pentru a face mult-aşteptatul anunţ, transmite Agerpres, citând agențiile de presă DPA și EFE.

Conferința-maraton de anul trecut a fost anulată contextul înfrângerilor suferite de armata sa pe câmpul de luptă din țara vecină.

Spre deosebire de conferinţele precedente de sfârşit de an, de această dată nu a existat o procedură oficială de acreditare, Kremlinul trimițând invitaţii doar anumitor jurnalişti aleşi pe sprânceană.