Intervenția lui Trump nu face decât să prelungească războiul din Ucraina — The Guardian

Președintele rus Vladimir Putin își distruge sistematic țara . Războiul său din Ucraina, pe care chiar el l-a inițiat, este un dezastru economic, financiar, geopolitic și uman pentru Rusia, care se agravează pe zi ce trece.

Din motive personale, președintele american Donald Trump, o altă amenințare națională, i-a oferit o „mână de ajutor” săptămâna trecută. Putin, însă, a respins oferta. Cei doi se merită unul pe celălalt, susține Simon Tisdall, editorialist la The Guardian.

Propunerea de pace, discutată în capitala rusă, ar fi presupus concesii teritoriale majore în favoarea Rusiei, restrângerea independenței Ucrainei și diminuarea capacității acesteia de apărare. Dacă ar fi fost impusă, oferta ar fi divizat Statele Unite și Europa, ar fi subminat funcționarea NATO și ar fi detensionat presiunea asupra economiei ruse, izolată internațional. Guvernul de la Kiev ar fi fost, cel mai probabil, destabilizat.

Acestea sunt obiective centrale ale Kremlinului. Cu toate acestea, Putin a refuzat acordul, convins că poate obține mai mult prin continuarea conflictului. Conform echipei lui Trump, liderul american a preluat ideea că o victorie rusă este inevitabilă, iar europenii ar fi responsabili pentru prelungirea ostilităților. Faptele contrazic însă această premisă: la aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, Rusia rămâne blocată în Donbas, iar presiunea internă crește.

Problemele Rusiei cresc

După două perioade de creștere economică bazată pe cheltuieli militare, Rusia se confruntă acum cu o scădere de 27% a veniturilor din petrol și gaze – care reprezintă aproape jumătate din bugetul statului. Inflația depășește 8%, dobânzile sunt ridicate, iar deficitul bugetar continuă să crească. Mai mult de jumătate din fondul suveran lichid a fost utilizat de la începutul războiului, marile companii de stat se confruntă cu datorii masive, investițiile externe sunt în picaj, iar costurile de import pentru produse strategice au crescut cu 122%. Chiar și produsele de consum sunt mai scumpe – prețurile la vodcă, de exemplu, au urcat cu 5%.

Ucraina exploatează vulnerabilitățile infrastructurii energetice ruse. Atacurile asupra rafinăriilor, conductelor și flotei de transport petrolier au provocat incendii repetate și întreruperi de aprovizionare. Piețele asiatice, inclusiv China, evită tot mai des petrolul rusesc, temându-se de sancțiunile secundare americane, ceea ce pune presiune suplimentară pe giganții Rosneft și Lukoil.

Influența globală a Rusiei se reduce

În paralel, influența globală a Rusiei se reduce. Moscova a putut doar să observe pierderea unor zone de influență cheie, în timp ce relația cu China a devenit tot mai dezechilibrată, Rusia fiind tratată ca partener secundar. Vizita lui Putin în India a avut loc într-un context dificil, după ce New Delhi a redus achizițiile de petrol rusesc ca urmare a presiunilor Washingtonului.

Narațiunea privind un presupus avans militar rusesc nu este susținută de realitate. Consilierii Kremlinului au sugerat că evoluțiile recente ar fi întărit poziția Moscovei la negocieri, însă teritoriile capturate rămân limitate. În pofida avantajelor inițiale, Rusia nu a reușit să subordoneze Ucraina, iar pierderile umane sunt considerabile: peste 280.000 de morți și răniți numai în primele opt luni ale anului 2025, potrivit unor estimări, și aproximativ un milion de victime de la începutul invaziei.

O întrebare persistă: cât timp vor mai accepta cetățenii ruși un președinte acuzat de crime de război și dispus să mențină conflictul cu orice preț? Kremlinul mizează pe recrutări masive în zone sărace, unde stimulentele financiare sunt vitale pentru familii, deși durata medie de viață pe linia frontului este extrem de redusă. În plus, compensațiile pentru militari au fost diminuate din motive bugetare.

Acest model temporar ascunde probleme structurale profunde, precum declinul demografic și sărăcia persistentă, atrage atenția jurnalistul Alexei Kovalev. Când războiul se va încheia, spune el, Rusia se poate confrunta cu o criză socială amplă. Raportul recent Against the Clock, realizat de experți ai LSE, arată că deși 20% dintre ruși au venituri majorate datorită economiei de război, între 16% și 42% dintre gospodării au înregistrat scăderi ale veniturilor reale. Documentul avertizează că deteriorarea economică ar putea provoca tensiuni la nivelul elitei politice – tensiuni deja vizibile în revolta Wagner din 2023.

Trump a oferi Rusiei spațiu de manevră

Eșecul negocierilor recente evidențiază încă o dată strategia unilaterală a lui Donald Trump în privința Ucrainei. Criticile la adresa președintelui Zelenski, blocarea temporară a transferurilor de armament și desemnarea unor emisari fără experiență diplomatică au complicat contextul și au oferit Rusiei spațiu de manevră.

În acest moment, intervențiile lui Trump mai degrabă prelungesc conflictul. Europa și NATO sunt chemate să își intensifice sprijinul prin furnizarea de armament, utilizarea activelor ruse înghețate pentru credite de reconstrucție, consolidarea sancțiunilor energetice și adoptarea unor măsuri mai ferme împotriva actelor de sabotaj și atacurilor cibernetice.

Rusia, ca stat, nu este sortită prăbușirii. Dar conducerea actuală este vulnerabilă. În pofida discursului oficial, Putin nu câștigă, iar dinamica internă sugerează că ar putea pierde mai mult decât războiul. Ca și alți lideri autoritari înaintea lui, ar putea descoperi că istoria rusă, pe care o invocă constant, se poate întoarce împotriva sa.