Companiile ruse cer miliarde pe care Kremlinul nu le mai are. Războiul golește vistieria statului
0Tot mai multe companii rusești solicită ajutor financiar și facilități fiscale din partea statului, într-un moment în care Kremlinul se confruntă cu un deficit bugetar record, pe fondul războiului din Ucraina, relatează Bloomberg.
Cereri de miliarde
Grupul de lobby al industriei metalurgice cere eliminarea accizei pe oțel și a taxei pe extracția minereului de fier, pentru a opri scăderea profiturilor. Măsura ar costa bugetul aproximativ 10 miliarde de ruble (circa 129 de milioane de dolari) pe lună.
Ministerul Transporturilor analizează acordarea unui sprijin de 65 de miliarde de ruble (838 de milioane de dolari) companiei Căile Ferate Ruse. Suma reprezintă aproximativ o treime din cele aproape 200 de miliarde de ruble solicitate anterior de monopolul de stat pentru susținerea operațiunilor și investițiilor. Compania se confruntă cu costuri în creștere, marje în scădere și un nivel ridicat al datoriilor.
Cel mai mare dezvoltator imobiliar din Rusia, grupul „Samolet”, a cerut recent 50 de miliarde de ruble (645 de milioane de dolari), argumentând că sprijinul ar preveni majorarea prețurilor la proiectele rezidențiale aflate în construcție.
Spațiu de manevră limitat
Valul de solicitări amintește de criza financiară globală din 2008 și de perioada de după anexarea Crimeei în 2014. Atunci însă Rusia era încă integrată în piețele occidentale de capital și materii prime și putea susține economia din rezervele acumulate în fondul suveran.
Astăzi, marja de manevră este mult mai redusă. Economia a încetinit anul trecut pentru prima dată de la invazia pe scară largă din Ucraina, după ce banca centrală a ridicat dobânda de referință la un nivel record de 21% pentru a tempera inflația și supraîncălzirea. În prezent, rata se situează la 16%, însă costul creditării rămâne ridicat.
În același timp, bugetul este afectat de scăderea prețurilor la petrol și de discounturile mai mari aplicate țițeiului rusesc, în timp ce aprecierea rublei reduce veniturile din exporturi. Autoritățile încearcă să atragă până la 1,2 trilioane de ruble pentru a acoperi deficitul.
Rezervele lichide ale Fondului Național de Bunăstare se apropie de un nivel considerat critic pentru stabilitatea financiară, ceea ce obligă guvernul să recurgă la împrumuturi costisitoare.
Presiuni multiple asupra mediului de afaceri
Companiile ruse operează într-un mediu considerat printre cele mai dificile din ultimele decenii. Sancțiunile au perturbat lanțurile de aprovizionare, au limitat accesul la tehnologie și au complicat plățile internaționale. Dobânzile ridicate au restrâns creditarea și au erodat marjele de profit.
„Având în vedere riscurile bugetare în creștere, statul este puțin probabil să poată ajuta pe toată lumea”, a declarat Dmitri Polovoi, director de investiții la Astra Asset Management din Moscova.
Pentru sectoarele prioritare, autoritățile ar putea recurge la credite subvenționate, care presupun costuri bugetare limitate, dar transferă o parte din risc către bănci – instituții deja prudente și cu capacitate redusă de a absorbi noi expuneri.
„Companiile vor trebui să ia mai des decizii dureroase: restructurări, reduceri de costuri, vânzări de active sau, în cazul firmelor private, chiar schimbări de proprietari”, a explicat economista Olga Belenkaia de la Finam.
Ajutor selectiv, nu generalizat
Ministerul Industriei susține solicitările metalurgiștilor și propune amânarea accizei pe oțel și a taxei pe minereu până la finalul lui 2026. Ministerul Finanțelor se opune însă ideii, argumentând că marile companii din sector rămân printre cele mai profitabile la nivel global și au un nivel scăzut al datoriilor.
Căile Ferate Ruse ar putea primi sprijin doar în limita bugetului deja alocat. În cazul „Samolet”, eventualul ajutor ar fi probabil indirect, fără alocări suplimentare din buget.
Nici industria cărbunelui, puternic afectată, nu a beneficiat de ajutor direct. Guvernul a permis doar restructurarea unor plăți fiscale și facilități tarifare pentru transport. Compania „Mechel” a obținut anul trecut o amânare a plății taxelor în valoare de 13 miliarde de ruble.
O perioadă de stagnare la orizont
Sectoare precum comerțul angro, construcțiile, industria grea, celuloza și hârtia, extracția și transporturile sunt deosebit de vulnerabile la ciclurile economice și ar putea solicita sprijin suplimentar, potrivit economistului Anton Tabah de la Expert RA.
Spre deosebire de 2009, autoritățile par dispuse să accepte o consolidare a pieței, în care companiile mai slabe să fie eliminate.
„Urmează o perioadă de stagnare, în care firmele mai puțin eficiente vor fi probabil scoase din joc, deși o criză de amploare nu pare iminentă”, a declarat analistul Vladislav Inozemțev.
Datele recente indică însă o presiune în creștere. Livrările de gaze ale Gazprom către Europa au scăzut în 2025 cu 44%, la 18 miliarde de metri cubi – cel mai redus nivel din 1973. Indicele bursei din Moscova a coborât cu 4% în 2025, marcând al doilea an consecutiv de scădere. Managerii marilor companii industriale au declarat că vânzările din 2025 au fost cele mai slabe din 1998.
Pentru Kremlin, începutul lui 2026 aduce semnale că modelul economic construit în anii 2000 se află sub o presiune fără precedent. Iar posibilitatea unei schimbări de direcție nu mai poate fi exclusă.