Tranzacţii suspecte cu acţiunile de la Cereale-Cupcini

În 2011, la cererea Băncii de Economii, Curtea de Apel Economică a decis ca pachetul Cereale-Copcini să fie separat de restul activelor gajate, ca apoi să poată fi scos la vânzare.

În 2011, la cererea Băncii de Economii, Curtea de Apel Economică a decis ca pachetul Cereale-Cupcini să fie separat de restul activelor gajate, ca apoi să poată fi scos la vânzare. Ministerul Agriculturii însă nu şi-a dat acordul.

La 16 decembrie 2011, Banca a cesionat firmei Nordagroinvest (fondată la 13 mai 2011 de Ivan Russu din Cupcini, Edineţ) o creanţă de 15 milioane de lei faţă de Moldresurse, garantată cu pachetul de 69,3% deţinut de stat la Cereale-Cupcini. Cu o zi înainte, pe 15 decembrie, Nordagroinvest a transferat suma de 15 milioane de lei pe conturile BEM. Banii pentru tranzacţie au fost obţinuţi însă de la firma Rusagro-prim.

Drumul întortocheat al banilor

Ultima a apelat la o schemă dubioasă pentru a transfera suma respectivă în conturile Nordagroinvest. Astfel, la 7 decembrie 2011, Rusagro-prim îi transferă firmei Nordagroinvest suma de 15 milioane de lei pentru plata unor produse cerealiere, bani ce sunt imediat returnaţi. În aceeaşi zi, suma ajunge deja în conturile Aliance-agro din Edineţ (fondator Nina Gancesco), iar de acolo - la Nordagroinvest. Toate cele trei firme au conturi la Banca de Economii, respectiv banca vedea cum circulă banii.

Dar operaţiunea nu se termină aici. Nordagroinvest a ajuns în lista creditorilor garantaţi ai Moldresurse, iar la 19 decembrie 2011 a solicitat Comitetului Creditorilor scoaterea la vânzare a pachetului de acţiuni de la Cereale-Cupcini. Comitetul a refuzat, invocând faptul că Ministerul Agriculturii nu şi-a dat acordul.

Mişmaşuri prin Curtea de Apel Economică

Nordagroinvest merge în instanţă şi obţine, la 2 februarie 2012, la Curtea de Apel Economică, o încheiere de încasare de la Moldresurse a sumei de 4,16 milioane de lei, cu titlu de dobândă. În consecinţă, la 17 februarie 2012, Comitetul Creditorilor a acceptat transmiterea pachetului de acţiuni, iar administratorul îi propune firmei Nordagroinvest să preia acţiunile. Aceasta refuză, iar la 20 februarie mai obţine de la aceeaşi instanţă o nouă încheiere de încasare a unei sume de 1,55 milioane de lei de la Moldresurse. La 24 februarie 2012, după ce încasase, în total, 5,7 milioane de lei, Nordagroinvest obţine, oficial, şi pachetul majoritar la Cereale-Cupcini.

În 2010, firma Estimator-AV evalua acest pachet la 11,74 milioane de lei, adică 11,35 lei pentru o acţiune. Banca a încasat 15 milioane de lei, adică cu o treime mai mult decât arăta estimarea. În acelaşi timp, valoarea de bilanţ a acestor acţiuni era de circa 40 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că prejudiciul provocat statului este de 26 de milioane de lei, se precizează într-o ordonanţă a Procuraturii Anticorupţie.

Procurorul Eugen Balan, care a investigat aceste operaţiuni, constată că firmele ce au luat parte la efectuarea tranzacţiei sunt afiliate, iar beneficiar final este compania Rusagro-prim. Totodată, sumele utilizate pentru preluarea pachetului provin din credite de la Banca de Economii, acordate în alte scopuri.

„Nu pot fi demonstrate intenţiile criminale“

„În urma examinării materialelor acumulate constat că tranzacţiile date par a avea un caracter suspect, însă organul de urmărie penală nu poate obţine probe care să demonstreze intenţia persoanelor de a sustrage acţiunile, la un preţ mai mic decât cel real“, notează procurorul Eugen Balan în ordonanţa prin care a refuzat începerea urmăririi penale pe marginea tranzacţiei cu pachetul statului la Cereale-Cupcini.

Acesta mai precizează că nu pot fi demonstrate intenţiile criminale ale participanţilor şi că relaţiile dintre ei sunt civile şi nu constituie componentă de infracţine.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova.