Interviu Reformele sistemului de sănătate din R. Moldova. Mesajul ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, pentru angajații care iau mită: Vor fi excluși
0Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a oferit detalii, într-un interviu acordat corespondentului Adevărul, despre reformele din sistemul de sănătate realizate în ultimii ani, printre acestea fiind renovarea și dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generație, alinierea sistemului medical la cerințele de aderare la UE, precum și sprijinul constant oferit de România.
Ministerul Sănătății din Republica Moldova a demarat două proiecte ambițioase, care prevăd construcția a două instituții medicale în sudul și nordul țării: Spitalul Regional Cahul și Spitalul Regional Bălți. Recent, a fost semnat contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Investiții (BEI), privind acordarea unui împrumut de 101 milioane de euro pentru construcția Spitalului Regional Cahul, o instituție medicală modernă, aliniată standardelor europene. Un alt spital regional, cu o valoare estimată de 108 milioane de euro, urmează să fie construit în nordul țării. În acest context, am întrebat-o pe ministra Ala Nemerenco când vor fi finalizate aceste spitale.
,,Construcția unui spital este un proces de durată, mai ales atunci când finanțarea provine de la bănci străine, adică prin creditare. La Ministerul Sănătății, ideea spitalelor regionale nu este nouă — se discută de vreo 15 ani ba despre necesitatea a 9 spitale, ba 5. Pentru spitalul din Bălți a fost realizat chiar și un studiu de fezabilitate pe care noi a trebuit să-l ajustăm. În 2019, în Guvernul Sandu, am abordat din nou acest subiect, dar nu am avut timp să-l dezvoltăm, deoarece mandatul a fost unul scurt. Astfel, în 2021 am ajuns la concluzia că pentru Republica Moldova suficiente ar fi două spitale, luând în considerare și faptul că în România, o țară mare, se construiesc 3 spitale regionale, desigur, mai mari ca ale noastre. Vreau să fie clar: în momentul în care băncile oferă creditul și semnează acordurile, aceasta presupune deja parcurgerea unor etape importante: în primul rând, studii de fezabilitate finalizate, care durează cel puțin un an, apoi concept de design al spitalului, care stabilește planificarea lui, identificarea și trecerea în proprietate a terenurilor pentru construcții și negocierile. Numai după aceste etape, se semnează Acordurile, se ratifică de parlament și urmează procedura de implementare a proiectului – proiectul arhitectural și însăși lucrările de construcție. În cazul ambelor spitale (Bălți și Cahul), am ajuns la etapa în care acordurile sunt semnate, ratificate și suntem la etape de implementare foarte concrete – elaborare de specificații pentru licitații de lucrări. În prezent, elaborăm specificațiile tehnice cu pregătirea caietelor de sarcini pentru licitații internaționale care să includă proiectarea și construcția. Este foarte important ca proiectul și construcția să nu fie separate ca etape, aceasta evită costuri suplimentare și economisește timp. Termenul estimat pentru finalizarea ambelor obiecte, adică darea în exploatare este anul 2030, ceea ce reprezintă un termen relativ rapid. Cred că spre începutul anului 2027 ar putea începe construcția la unul din spitale. Terenurile sunt deja identificate și trecute în proprietatea statului. Ce aș dori să remarc este că până acum, fondurile cheltuite pentru etapele parcurse – studii, planuri au fost utilizate din granturi, ne străduim să aplicăm la diferite proiecte și să atragem granturi, pentru a minimaliza povara financiară a unui așa proiect. Suntem foarte recunoscători țărilor care ne-au sprijinit, în cazul dat Suediei și Uniunii Europene”.
Republica Moldova are deja 71 de spitale publice, inclusiv 34 sunt raionale. În acest context, l-am întrebat pe șeful Ministerului Sănătății de ce mai este nevoie de instituții medicale regionale.
„Da, într-adevăr, care este scopul construcției unor spitale regionale în Republica Moldova, când de fapt există un număr de spitale suficiente? Din cauza livrării unor servicii înalt tehnologizate doar în Chișinău, a accesului limitat la ele a pacienților din zone mai îndepărtate, a creării listelor de așteptare la intervenții costisitoare, cu scopul asigurării serviciilor de înaltă calitate și rentabile pentru cât mai mulți pacienți posibil, îmbunătățirea alocării resurselor și obținerea de economii din contul volumului, pentru a susține tendința de modernizare a acestora, regionalizarea este una dintre soluțiile salvatoare pentru eficientizarea și îmbunătățirea sistemului național de sănătate. Aceste spitale categoric nu dublează activitatea actualelor spitale raionale. Ele nu preiau niciunul dintre serviciile oferite de acestea, cu excepția maternității din Cahul, care ar putea fi transferată în noul spital pentru a oferi femeilor din regiune condiții mai bune. În rest, aceste spitale regionale vor avea rolul de a desconcentra și descentraliza servicii medicale complexe, înalt specializate, în prezent prestate doar în Chișinău, precum intervenții endovasculare, neurochirurgicale, cardiochirurgicale, traumatologice pentru traume complexe, precum și oncoterapie (chimioterapie, radioterapie și alte forme moderne de tratament ale cancerului), fiecare dintre aceste spitale vor dispune de câte un centru oncologic regional. De asemenea, un rol esențial îl va avea componenta de diagnostic, care este extrem de importantă. O țară nu poate funcționa medical eficient având doar unul sau două spitale de referință în capitală. Este o problemă de accesibilitate la acest tip de servicii — financiar, logistic (deplasare) - dar și de timp, ceea ce duce la liste de așteptare și întârzieri în diagnostic. Prin urmare, aceste două spitale regionale vor contribui semnificativ la decongestionarea centrelor din Chișinău și vor permite accesul mai rapid și echitabil la servicii medicale performante în teritoriu. Astfel, ele nu interferează cu activitatea spitalelor raionale, ci o completează, o amplifică și o susțin”.
,,Sistem de sănătate măcinat de corupție”
Ala Nemerenco a ajuns acum șase ani la conducerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fiind desemnată în Guvernul Sandu, care a fost demis în luna noiembrie a aceluiași an. Structura a fost divizată în 2021 în două entități: Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar ea a fost desemnată în același an la conducerea Ministerului Sănătății. Prin urmare, am solicitat opinia sa cu privire la cum era sistemul de sănătate în 2019.
„Cunoșteam suficient de bine sistemul de sănătate, pentru că am activat în acest domeniu toată viața, având și ani de practica medicală, și de management, cât și în mediul universitar, în calitate de cadru didactic, dar și fiind implicată în diverse echipe de lucru de elaborare a strategiilor și politicilor. În 2019, când am venit la minister, am găsit sistemul de sănătate măcinat de corupție – dosarul Insulinei Strim, cel al procurării de gucometre de către CNAM și trimise prin poștă, utilizarea netrasparentă a resurselor sistemului de asigurări medicale, achiziții sub lupa CNA. Pe parcursul mandatului CNA a descins percheziții la CAPCS, la AMDM, au existat rețineri, fapte care denotă ceea se declar. În 2021 l-am găsit iarăși nu în cea mai bună formă, sistemul fiind complet epuizat de pandemie. Nu era suficient că existau deja probleme majore moștenite de ani de zile - nivel ridicat de corupție, lipsă de echipamente, infrastructură precară, instituții medicale fără o comunicare eficientă între ele, pacienți trimiși constant de la o instituție la alta, pe lângă toate acestea, pandemia a venit cu un factor de epuizare totală atât a infrastructurii, cât și resurselor umane. Personalul era extenuat de pandemie: de la directori până la personalul auxiliar, nemaivorbind de medici, asistenți medicali. În aceste condiții, trebuia să luptăm pe două fronturi: să facem față valului pandemic din toamna lui 2021 și, în același timp, să gândim și să dezvoltăm strategii pentru viitor și să menținem un spirit optimist. Nu a fost ușor, dar atunci când ești pe front, trebuie să te mobilizezi”.
În 2019, Ala Nemerenco a afirmat că 70% din plățile pentru sănătate în Republica Moldova reprezintă ,,plăți din buzunar”, achitate atât oficial, cât și neoficial, deși cetățenii beneficiază de polițe de asigurare, citând datele OMS. La șase ani distanță, am solicitat informații despre ce s-a schimbat în acest sens și cum este explicată evoluția.
„Plățile din buzunar pentru sănătate sunt acele plăți pe care cetățenii le suportă suplimentar celor care le achită oficial în sistemul de asigurări medicale, adică plăți pentru servicii medicale plătite oficial la stat sau privat, pentru procurarea medicamentelor, dar și plățile neoficiale medicilor pentru servicii, așa zisele mulțumiri etc. Conform datelor raportate de Biroul Național de Statistică privind componența plăților gospodăriilor pentru sănătate, cea mai mare parte a cheltuielilor din buzunar erau cheltuită pe medicamente – 49%, urmate de consumabilele medicale – 22%, în total, 71% (anii 2013-2015).Pentru anul 2022, cheltuielile pentru sănătate din buzunar ca procent din cheltuielile totale pentru sănătate, au fost deja de 31,7%, potrivit rețelei P4H. Aceasta înseamnă că din toți banii cheltuiți pentru asistență medicală în Moldova, 31,7% au provenit direct din buzunarele persoanelor fizice. Această scădere esențială a fost influențată de creșterea accesului la servicii de diagnostic și tratament în cadrul poliței sale de asigurare prin asigurarea sistemului cu multe echipamente, inclusiv performante care înainte erau mai mult la privat, cât și lărgirea listei cu medicamente compensate. De asemenea s-a micșorat numărul cazurilor plăților condiționate. Lucrurile s-au schimbat mult, și frecvent pacienții relatează că nu li s-au cerut bani, nu au fost condiționați și, mai mult decât atât, că medicii au refuzat chiar și ofertele simple de atenție. Aceasta este o schimbare colosală și astfel de mesaje apar tot mai des. Vreau să vă spun că atunci când schimbi infrastructura în mod profund și creezi condiții bune de lucru pentru medici, majorezi salariile și implementezi politici motivaționale, atunci iese la iveală tot ce este mai bun în oameni. Valorile înving non-valorile, pentru că fiecare persoană apreciază aceste eforturi. Trebuie să menționez și faptul că, din păcate, uneori pacienții sunt și ei agresivi în comunicare, ba chiar violenți. Vă dați seama ce se întâmplă atunci când se întâlnește un medic frustrat – pentru că lucrează în condiții proaste, fără echipamente, departe de standardele pe care le-a învățat la facultate sau care le-a văzut în schimburile sale de experiență undeva peste hotare – cu un pacient care, la rândul său, e frustrat pentru că a contribuit la sistemul de asigurări, dar ajunge într-o secție fără condiții și echipamente. Fiecare vine cu supărarea sa și în astfel de circumstanțe, tensiunile sunt adesea inevitabile, iar condiționarea actului medical apare frecvent. Însă, în momentul în care medicului i se oferă tot de ce are nevoie pentru a-și face meseria, când i se majorează salariul, el nu mai are motive de a manifesta acea atitudine indiferentă față de pacient. Și pacientul, când intră într-un spital curat, modern, în care simte că este așteptat și respectat, se comportă de asemenea altfel. Iată în așa cazuri nu mai este nevoie de eforturi suplimentare: oamenii încep să se schimbe singuri. Specialiștii în comportamentul uman au demonstrat că mediul influențează profund atitudinile și comportamentele. Chiar și în lipsa unor politici motivaționale financiare, condițiile bune de muncă și tratament generează încredere – atât în rândul personalului medical, cât și al pacienților. Am observat, din experiența noastră, că modernizarea spitalelor și instituțiilor medicale schimbă profund comunicarea înspre bine, atitudinea spre empatie și îmbunătățește relațiile dintre oameni. Desigur, la fel de importantă este identificarea liderilor: a conducătorilor și șefilor de secție. O lecție pe care am învățat-o de-a lungul vieții este că foarte frecvent „omul sfințește locul” și există oameni care au capacitatea să transforme colectivele – să le motiveze, să inspire și să ghideze echipa în direcția corectă”.
Mesaj pentru angajații medicali corupți
Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a transmis un mesaj angajaților medicali care solicită sau acceptă mită pentru servicii medicale.
,,Vreau să spun că, deși mai există medici care încă practică astfel de comportamente, majoritatea covârșitoare lucrează corect. Sunt convinsă că, treptat, cei care nu respectă regulile vor fi excluși - sistemul îi va respinge. Colectivele, pacienții și colegii nu îi vor mai accepta alături. Am cunoscut cazuri în care medici au fost nevoiți să își dea demisia după ce au fost relatate cazuri de mită care au fost discutate și în comitete de etică. Fiind cumva lipsiți de sprijinul colectivului, acei medici nu au avut altă soluție decât să plece. Cred cu tărie că sistemul nostru se va schimba. Toate sistemele medicale din alte țări, pe care astăzi le considerăm modele, au trecut și ele cândva prin astfel de perioade de tranziție. Adesea personalul medical justifică corupția prin nevoia de supraviețuire, în special ceva ani în urmă când salariile erau foarte mici, plățile întârziate, și mulți și-au justificat comportamentul prin dorința de a asigura bunăstarea familiei. Apoi a devenit o obișnuință – greu de abandonat, chiar și atunci când condițiile s-au îmbunătățit. Totuși, sunt sigură că aceste colective vor continua să lucreze la curățarea propriilor rânduri - schimbarea este posibilă, atât din exterior cât și interior și eă va continua”.
Investiții de aproape 4 miliarde de lei moldovenești
În contextul în care, în ultimii ani, Ministerul Sănătății a reușit să modernizeze și să doteze cu echipamente performante numeroase spitale sau secții din cadrul acestora, Ala Nemerenco a fost solicitată să facă bilanțul instituțiilor renovate, al sumelor investite și al surselor de finanțare.
„Săptămâna trecută am făcut un nou calcul al investițiilor. La sfârșitul anului trecut, estimarea era de aproximativ 3 miliarde de lei, dar acum, în urma recalculării, am ajuns la suma de 3,8 miliarde de lei investite în doar trei ani și ceva. În perioada pandemiei nu s-au făcut investiții semnificative în infrastructura echipamentelor cu excepția ventilatoarelor pentru respirația dirijată, echipamentelor radiologice și unora de laborator. Investițiile majore au început din 2022, folosind toate resursele disponibile. Am utilizat fondurile proiectelor cu finanțare externă pe care le gestiona Ministerul Sănătății, destinate inițial achiziționării echipamentelor de protecție COVID-19, a testelor, vaccinurilor. Dar echipa noastră nu a cheltuit niciun leu din bugetul de stat pentru aceste necesități, toate fiind obținute din donații. Am dezvoltat o bună colaborare la acest capitol cu România, Ungaria, Letonia, alte țări, care ne-au asigurat cu diferite loturi de vaccin și alte dispozitive. Datorită acestor donații, am putut redirecționa fondurile rămase din proiecte pentru investiții importante și dotarea cu echipamente moderne, renovarea infrastructurii. În același timp am obținut și multe granturi, lucrând direct cu ambasadele și guvernele țărilor partenere. Vreau să subliniez că ministerul nu a adus în toți acești ani niciun echipament uzat – totul este nou, cel mai frecvent echipamente fiind procurate direct de parteneri, fapt ce a accelerat implementarea proiectelor. O parte mai mică din fonduri a venit de la bugetul de stat – cam între 65 – 200 milioane de lei anual. Un exemplu relevant de asigurare cu echipamente este cel al generatoarelor electrice. Dacă înainte, doar câteva spitale publice dispuneau de generatoare, ministerul, într-un timp record a putut asigura toate spitalele din țară cu generatoare electrice, inclusiv apelând la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, mecanism activat în situații de urgență, și Republica Moldova a fost acceptată nefiind țară UE. Am alertat partenerii privind criza energetică provocată de război și am primit multe generatoare, Franța punând la dispoziție cele mai multe și venind și cu o echipă de ingineri și tehnicieni care ne-a ajutat la instalare. Un alt lot mare a fost procurat de către USAID. Astăzi, avem toate spitalele dotate cu generatoare – total 205, de diferită capacitate, într-un singur an sistemul fiind asigurat cu 17 generatoare noi-nouțe, spitalele mari au și câte 5, iar cele mici au cel puțin unul. Am procurat și instalat și generatoare de oxigen în fiecare spital. Vă mai amintiți cum, în pandemie, personalul medical căra butelii de oxigen, periculoase și greu de manevrat? Acum oxigenul ajunge prin rețea direct de la generator la patul pacientului, și nu doar în secțiile de terapie intensivă, ci și în altele, acolo unde pacientul necesită suport de oxigen. În acest sens, acolo unde este vorba de donații, le sunt profund recunoscătoare tuturor țărilor care ne-au ajutat și nu voi înceta să le mulțumesc deoarece oamenii pot schimba lucrurile și lumea doar împreună. Am asigurat sistemul de sănătate cu 14 tomografe computerizate – atât instituții republicane, municipale, cât și raionale, echipamente de rezonanță magnetică, angiografe, radiografe, inclusiv cu braț, echipamente pentru săli de operații, ultrasonografe. Mii și mii de echipamente care au creat o accesibilitate largă la servicii medicale gratuite pentru populație. În unele spitale raionale investițiile au ajuns la 60 de milioane în anii de când Ministerul Sănătății a devenit fondator. Au fost livrate foarte multe ambulanțe noi - 209 ambulanțe doar în doi ani, am desfășurat instruiri la diferite subiecte”.
Centre AVC
,,Adevărul” l-a întrebat pe ministru dacă, la ora actuală, mai există vreun spital în țara vecină în care nu s-a făcut nimic în ultimii patru ani.
„Am investit foarte mult și nu există spital în țară, chiar și cel mai mic care nu s-ar fi bucurat de investiții majore. Desigur, mai este de muncit pentru a schimba complet spitalele, dar s-au făcut investiții semnificative, în special în spitalele care anterior au fost spitale județene și care astăzi au un rol subregional, spitale care au un fond mai mare de paturi - peste 300 și includ departamente foarte importante, precum secții de terapie intensivă, chirurgie, traumatologie, centre perinatale. În aceste instituții am realizat investiții mari, mai ales prin crearea unei rețele naționale de centre pentru accidente vasculare cerebrale (AVC), care a schimbat profund modul de abordare și viziune asupra tratamentului pacientului cu AVC. Anterior, acești pacienți erau preluați de ambulanță și transportați la un spital raional, care nu avea capacități nici de diagnostic și nici intervențional pentru a soluționa aceste cazuri. În realitate, nu se putea realiza prea mult de medici în așa condiții. În prezent, în întreaga lume se aplică protocoale moderne, cum ar fi tratamentul prin tromboliză, care poate salva vieți dacă este aplicat în timp util. Tocmai de aceea, aceste centre de AVC sunt esențiale și reflectă o schimbare profundă în sistemul nostru medical. După un AVC, mulți pacienți decedau sau rămâneau cu complicații severe. Conform statisticilor, aproximativ o treime dintre persoanele care au supraviețuit un AVC decedează în primele trei luni după spitalizare. Cifrele sunt îngrijorătoare pentru Republica Moldova. Existând tratamentul trombolitic, cu un efect major de salvare a vieții pacientului, pentru aplicarea corectă a lui, mai erau necesare echipamente esențiale, în special tomograf computerizat, indispensabil pentru diagnosticare și pentru a stabili dacă este indicată tromboliza sau e necesară o intervenție mai avansată. De aceea, am concentrat aceste resurse în centrele de AVC (accident vascular cerebral), unde am investit considerabil – inclusiv în reabilitarea secțiilor de terapie intensivă și altor secții-cheie. Astfel, am creat poli subregionali care preiau pacienții prin serviciul de ambulanță din diverse sate și regiuni. Am eliminat ideea învechită conform căreia pacientul trebuie tratat doar în funcție de locul de trai și în spitalul său de reședință care e un atavism sovietic. Medicina nu ar trebui să fie interesată de adresa pacientului, ci de diagnostic, gravitatea bolii și pacientul trebuie transportat acolo unde există capacitatea reală de intervenție. În prezent, modificările efectuate la Programul unic de asigurări obligatorii medicale permit pacienților să se adreseze unde consideră că vor primi cele mai bune îngrijiri. Femeile nasc de asemenea unde aleg și operațiile planice la fel se efectuează conform acelorași criterii de liberă alegere. În cazurile acute, decizia privind spitalizarea revine echipei medicale de urgență, care analizează unde există cel mai apropiat și pregătit serviciu. Dar, în rest, pacientul este liber să aleagă”.
Având în vedere că, potrivit datelor statistice, bolile aparatului circulator și tumorile reprezintă principalele două cauze ale deceselor în statul vecin în anul 2024, însumând 75,3% din totalul deceselor înregistrate, am solicitat punctul de vedere al ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, cu privire la această situație, precum și informații despre măsurile luate de instituție pentru a reduce aceste cifre.
,,Noi suntem, și sper că vom ieși din această grupă rușinoasă a ultimeloe 10 țări din lume cu cel mai înalt indicator de mortalitate cauzat de bolile cardiovasculare, în special de accidentul vascular cerebral (AVC). Conform statisticilor, la fiecare oră în Republica Moldova se înregistra un AVC, iar la fiecare o oră și jumătate un cetățean deceda din această cauză și aceste cifre sunt groaznice, cu un aspect deja de tablou similar unui epidemic. Iată de ce am intervenit cu aceste centre de AVC, care, în următorii ani, vor contribui la o modificare semnificativă a statisticilor privind sănătatea publică, schimbând mulți indicatori în sens pozitiv. Ne dorim să reducem în primul rând mortalitatea, apoi dizabilitatea, pentru că după un AVC, majoritatea pacienților rămân cu dizabilități, și, în același timp, să păstrăm capacitatea de muncă pentru că pacienții aflați în vârstă activă, chiar dacă au suferit un AVC, să se poată întoarce la o viață normală. În același timp nu este suficient doar să avem aceste centre, e necesar să lucrăm intens la prevenirea AVC-urilor, care este un proces de durată. Acum am acționat acolo unde era nevoia cea mai urgentă, pentru a stopa această mortalitate ridicată. De asemenea am intervenit, cum ați menționat și dumneavoastră, și în ceea ce privește maladiile oncologice. Am investit foarte mult în diagnostic — am dotat foarte bine spitalele raionale, centrele regionale, dar și cele din Chișinău pentru că este esențial să stabilești un diagnostic oncologic la timp, atunci când încă poți influența evoluția bolii, când poți obține un efect terapeutic. Funcția de bază al sistemului medical este prevenția. De exemplu, a fost înființată o rețea națională din 12 cabinete, inclusiv în 8 raioane care contribuie ca femeile din diferite regiuni ale țării să aibă acces mai bun la servicii de colposcopie pentru depistarea timpurie a leziunilor precanceroase și cancerului de col uterin. Cabinetele dispun de colposcoape, unități de electrochirurgie, sterilizatoare, fotolii ginecologice, instrumente și mobilier medical, medicii ginecologi fiind ghidați în regim online prin sistem de videoconferință de specialiștii din cadrul Centrului național de referință în colposcopie. Și da, orice boală oncologică poate apărea, dar dacă este depistată în stadiul I, șansele de supraviețuire și de viață calitativă sunt foarte mari. Toate dotările realizate la Institutul Oncologic - atât la capitolul diagnostic, cât și la cel de tratament vin să schimbe, treptat, în timp, acești indicatori slabi pe care, din păcate, sistemul i-a moștenit de la anii de stagnare. Eu sunt absolut sigură că aceste schimbări își vor arăta roadele deoarece Institutul Oncologic astăzi este asigurat cu foarte multe necesare - tomograf computerizat, aparat de rezonanță magnetică, de brahiterapie, a fost construit un nou buncher și dotat cu două noi echipamente radioterapeutice - acceleratoare lineare, în prezent suntem în stadiul de procurare a încă unui astfel de aparat și toate acestea au costuri de sute și sute de milioane de lei. Totodată astăzi în Moldova există un acces mai larg la medicamente inovative chimioterapeutice. Am semnat recent un Acordul de aderare a Republicii Moldova la Platforma globală pentru accesul la medicamente pentru tratamentul cancerului la copii, și din trimestrul IV al acestui an vom avea acces gratuit la aceste medicamente”.
Chestionată în legătură cu o altă problemă a sistemului medical, lipsa cadrelor medicale, în special în spitalele raionale, unde lipsesc specialiști în domenii-cheie precum cardiologia sau neurologia, Ala Nemerenco a precizat:
,,Criza cadrelor medicale nu este o criză specifică doar țării noastre și nici nu este atât de gravă în comparație cu alte țări. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, până în anul 2030, se estimează că, la nivel global, sistemul de sănătate va suferi o lipsă de aproximativ 11 milioane de cadre medicale. Prin „cadre medicale” se înțelege personalul medical începând de la asistenți medicali și până la medici specialiști. Moldova este și ea una dintre țările care se confruntă cu această provocare. Totuși, vreau să menționez că, dacă analizăm indicatorul numărului de medici la 10.000 de locuitori, noi suntem destul de bine. De exemplu, în țările cu venituri mari, media este de 36 medici la 10.000 de locuitori, în regiunea europeană (UE și non-UE), media este de 37,6, în UE - 34, iar Moldova dispune de 32,4 la 10.000 locuitori. Deci diferența este foarte mică. Dacă comparăm cu alte regiuni, Africa are 2,2 medici la 10.000 de locuitori, iar regiunea mediteraneană (care include și țări dezvoltate) are 11,6.,Turcia are 21, Japonia - 26. În sistemul public din Moldova, după cum am spus avem 32,4 medici la 10.000 de locuitori, iar dacă calculăm împreună cu sectorul privat, atingem un indicator de 55. Însă problema noastră nu constă în lipsa medicilor, după cum vedeți, ci distribuția neuniformă a personalului medical după regiuni, în special mediul rural și lipsa de specialiști în anumite domenii. De exemplu, medicina de familie se confruntă cu un deficit din cauza îmbătrânirii naturale a medicilor și a pensionării lor. Condițiile de muncă din zonele rurale sunt dificile, iar politicile de resurse umane și de motivare nu au fost coerente sau atractive pe parcursul anilor, astfel s-au format aceste lacune. Totodată, ne-am confruntat cu lipsa medicilor imagiști, care să poată munci la tomografele instalate. Cu toate acestea, vreau să subliniez că în prezent nu există niciun echipament medical care să stea neutilizat sau să nu dispună de cadre pregătite. Unde nu avem suficienți medici, apelăm la specialiști din Chișinău care intervin de la distanță. Am schimbat multe politici de planificare a cadrelor medicale, de exemplu, în 2021, în 18 raioane nu exista niciun medic legist, iar la o analiză câți medici legiști a comandat Ministerul Sănătății să pregătească universitatea de medicină în ultimii ani, răspunsul a fost: zero. Comanda era un rezident sau niciunul în an. Cine să vină în loc, dacă nimeni nu era format? Anul trecut am anunțat 10 locuri la rezidențiat pentru medicina legală, în 2023 — 7 locuri, anterior - 6 locuri. În prezent, în doar 11 raioane nu mai sunt medici legiști. Pentru aceste raioane rămase, acoperim necesarul prin cumul de funcții. În toamnă urmează să vină o nouă generație de absolvenți în medicina legală. În lipsa unei politici clare de prognozare și planificare pe termen lung a cadrelor, am ajuns în această situație. Formarea unui medic este un proces lung. Dacă în alte domenii, cum este pedagogia, un specialist poate fi format în 4 ani, în medicină lucrurile sunt mult mai complexe. La medicii de familie, perioada minimă de formare este de 9 ani, în chirurgie sau neurochirurgie, perioada de instruire ajunge la 11-14 ani, incluzând rezidențiatul și secundariatul clinic. Anume cu acest scop, ca să îi atragem, să îi reținem și să îi menținem acolo unde statul are nevoie, am creat un șir de politici motivaționale în ultimii 2 ani, pe lângă permanenta majorare de salarii, prin care să atragem medici în raioane, în special în zonele rurale. Moldova este considerată un exemplu la nivel internațional în acest sens. Astăzi un tânăr medic după ce se angajează conform repartizării ministerului, peste 6 luni beneficiază de o indemnizație unică de 120.000 lei, iar personalul cu studii medii – de 96.000 lei. Pentru medicii care vor finaliza studiile peste câțiva ani, această indemnizație a fost majorată la 250.000 lei. Totodată, sunt compensate cheltuielile de transport personalului medical care se deplasează zilnic către locul său de muncă. Deși suntem o țară cu resurse limitate, aflată în tranziție, am demonstrat că ne pasă de sănătatea oamenilor și că facem eforturi reale pentru a acoperi lipsa de personal medical acolo unde este. Medicii, inclusiv cei tineri, sunt astăzi mai dispuși să meargă în raioane, iar rata de angajare a tinerilor specialiști a crescut semnificativ față de anii anteriori – unul din 2 absolvenți mergând în sate și raioane”.
Doctori moldoveni în România
În contextul în care mulți medici au părăsit țara, iar o parte dintre ei activează în România, Ala Nemerenco a fost întrebată dacă aceștia sunt mai apreciați acolo.
,,Acel val mare de migrație cu care s-a confruntat Republica Moldova deceniile precedente a afectat toate păturile sociale și categoriile profesionale, inclusiv medicii. Este firesc că mulți dintre medicii noștri să se fi stabilit în România, căci nu au existat bariere lingvistice sau culturale, iar procesul de adaptare a fost mult mai ușor. În plus, România se confrunta pe atunci, la rândul său, cu un deficit de medici, întrucât mulți dintre medicii români migrau către alte state din Uniunea Europeană, unde li se ofereau salarii mai mari. Până când România nu și-a modificat politicile salariale, migrația medicilor a fost continuă, ceea ce a dus la insuficiență de medici în sistem, insuficiență care a fost acoperită, în mare parte, de medici din Republica Moldova. În prezent, însă, nu mai este atât de simplu să te încadrezi în sistemul medical românesc, deoarece și acolo au revenit o parte dintre medicii plecați anterior, dar și este mai complicat de echivalat diplomele. În plus, diferențele salariale față de alte țări nu sunt atât de mari, ceea ce face ca mobilitatea medicilor să fie mai scăzută în România decât în trecut”.
Reguli stricte
Având în vedere aspirațiile Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană, reformarea sistemului de sănătate devine o prioritate strategică. Am solicitat punctul de vedere al ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, privind direcțiile de schimbare necesare pentru alinierea la standardele europene.
,,Uniunea Europeană nu impune politici foarte stricte privind structura sistemului de sănătate al fiecărei țări. Uniunea respectă tradițiile naționale, însă are reguli foarte stricte în ceea ce privește circulația medicamentelor, gestionarea stărilor de urgență și a alertelor, care trebuie coordonate la nivel european. Acestea trebuie, de asemenea, gestionate corespunzător la trecerea frontierei. Atunci când o țară înregistrează o alertă, ea este obligată să o comunice urgent tuturor statelor membre. La fel de importante sunt reglementările legate de circulația medicilor și a pacienților. Orice pacient care se află într-o altă țară decât cea de origine trebuie să beneficieze de asistență medicală de calitate acolo unde a avut loc incidentul medical. Acestea sunt domenii esențiale asupra cărora Uniunea Europeană își concentrează atenția și solicită statelor candidate să-și alinieze politicile sale. În cadrul procesului de screening, echipa Ministerului Sănătății la Bruxelles a primit numeroase aprecieri din partea experților europeni pentru nivelul ridicat de pregătire. Avem deja dezvoltate multe politici în acest sens, iar o mare parte dintre ele sunt deja în aplicare. Provocarea mai mare, din punctul meu de vedere, va fi legată de introducerea Cardului European de Asigurări de Sănătate (EHIC), care va permite accesul cetățenilor noștri la servicii medicale în statele membre ale UE, dar și pacienților din UE să beneficieze de servicii medicale în Republica Moldova, conforme cu standardele europene și, în anumite condiții, gratuite. După cum menționam, prioritare sunt urgențele medicale, sănătatea publică, politicile legate de medicamente, transplanturi și țesuturi umane. Am lucrat intens pe aceste domenii, așa cum s-a văzut și în ședințele de Guvern, unde au fost aprobate numeroase regulamente relevante în acest sens. În plus, digitalizarea joacă un rol esențial. Ea va permite accesul rapid și sigur la informații medicale între țări, facilitând îngrijirea transfrontalieră. Avem încă multe lucruri de îmbunătățit în această direcție, dar știm exact unde trebuie să lucrăm și unde dorim să ajungem”.
Oficialul de la Chișinău a fost întrebat și cum vor resimți, din punct de vedere medical, cetățenii Republicii Moldova aderarea la UE.
,,În primul rând, noi am investit foarte mult în sistemul de sănătate, inclusiv cu ajutorul UE. Dacă vorbim practic, fondurile de preaderare vor fi și mai substanțiale, ceea ce înseamnă că vor veni resurse financiare care ne vor permite să investim și mai mult, pentru a moderniza în continuare spitalele și instituțiile medicale, și noi trebuie să fim pregătiți să asimilăm aceste fonduri. În prezent, lansăm proiecte ample în medicina primară, iar finanțările spre să vină deja din acest an și vor continua anul viitor. Astfel vom putea transforma în mod real serviciile medicale esențiale, cele care sunt cel mai aproape de cetățeni și le vom crește calitatea. Toate aceste regulamente și schimbări legislative contribuie la îmbunătățirea calității și standardelor serviciilor medicale. Ne vom alinia la politicile europene, iar cel mai important este să armonizăm protocoalele noastre naționale cu cele europene și internaționale – ceea ce, în mod direct, ridică nivelul calității actului medical. Un alt aspect crucial vizează activitatea medicilor care vor fi monitorizați mult mai riguros în ceea ce privește comunicarea cu pacienții, dar și în privința calificărilor, instruirilor și a opiniilor primite referitor la activitatea sa. Nu doar în Uniunea Europeană, ci și în Statele Unite, în Canada și în alte țări dezvoltate, fiecare medic și cadru medical trebuie, o dată la cinci ani, să treacă printr-un proces de recertificare – o demonstrare clară a faptului că își poate exercita meseria în continuare. La noi, din păcate, acest sistem nu există încă, iar lipsa lui reprezintă o problemă. Această recertificare nu înseamnă un examen teoretic, ci o evaluare completă a activității desfășurate în cei cinci ani anteriori. Dacă un medic acumulează prea multe abateri, este obligat să le corecteze. Nimeni nu este eliminat din sistem, dar există obligația de a trece printr-un proces de instruire, perfecționare. Se va lucra activ cu personalul medical pentru a îmbunătăți competențele, comunicarea cu pacienții, precum și pentru a elimina plățile neformale și alte practici neetice. În alte țări, dacă un medic încearcă să condiționeze pacientul pentru a primi tratament, acesta nu mai poate trece recertificarea și i se poate suspenda chiar licența de practică. Poate fi degrevat, i se impun instruiri și supraveghere din partea unui superior. De aceea, în străinătate, gesturi precum „o mică atenție” nu mai sunt acceptate – aceste standarde au devenit normă. Iată aceste practici vor fi implementate și la noi. Deja am făcut modificări importante în legislație, și chiar dacă Parlamentul își încheie activitatea, sperăm ca Parlamentul nou să aprobe aceste modificări legislative, cu atât mai mult că fac parte din cerințele esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană. Când m-ați întrebat despre corupție – iată una din soluții: un mecanism simplu și eficient. Nu va fi nevoie de „bici”, ci de un sistem care funcționează automat. Recertificarea periodică va deveni un criteriu esențial atât pentru acreditarea personalului medical, cât și pentru acreditarea instituțiilor. Și atunci nu va mai fi nevoie ca ministrul să vorbească mereu despre plăți informale – pentru că sistemul se va alinia singur, prin reguli clare și aplicate corect”.
Ajutor constant din partea Bucureștiului
Ala Nemerenco a oferit detalii și despre sprijinul acordat de România, în ultimii ani, sistemului medical din Republica Moldova.
,,În primul rând, cunoașteți că în perioada pandemiei am primit foarte mult ajutor din partea României, inclusiv vaccinuri. România a fost prima țară care a intervenit și ne-a sprijinit cu ajutoare considerabile. Rânduri de camioane au sosit în 2020 și 2021. Mai mult decât atât, România ne oferă un sprijin constant prin expertiză. Colaborarea nu se limitează doar la nivel înalt – instituțiile din cele două țări lucrează în paralel. De exemplu, Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova colaborează direct cu Institutul Național de Sănătate Publică din România, avem spitale care sunt înfrățite cu spitale din România, iar spitalele noastre încep să participe activ la proiecte transfrontaliere împreună cu colegii de peste Prut. Nu mai vorbesc de participarea în conferințe comune, ateliere de lucru, schimb de practici și vizite de studii care sunt ceva foarte obițnuit. Avem stabilite multe legături solide, beneficiem de sprijinul multor experți români, care contribuie la îmbunătățirea pachetelor legislative necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Iar faptul că nu există bariera lingvistică ne permite să colaborăm eficient pe foarte multe dimensiuni”.
,,Adevărul”a întrebat-o pe Ala Nemerenco dacă a reușit să îndeplinească obiectivele mandatului și care sunt realizările de care se simte cea mai mândră.
,,Sunt mândră de fiecare realizare, chiar și de cea mai mică, pentru că fiecare are impactul său. Nu aș vrea să par lipsită de modestie, dar cred că am obținut chiar mai mult decât ne-am propus, luând în considerare faptul că sistemul de sănătate a fost lovit de toate crizele din această perioadă - pandemia, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei care s-a soldat cu mulți refugiați pe care i-a primit țara noastră, mulți din care au avut nevoie de servicii medicale, afectarea logisticii medicamentelor care veneau din Ucraina și de pe piața de est, creșterea prețurilor la medicamente și la materialele de construcție, dar și la resurse energetice. În contextul în care desfășuram și numeroase lucrări de modernizare a infrastructurii, toate acestea au dus la creșterea semnificativă a bugetelor. Consider că sistemul de sănătate a fost cel mai lovit dintre toate sectoarele în acești patru ani. Și, iată, în această perioadă plină de crize, nu am închis niciun spital, ba mai mult, am transferat spitale raionale din subordinea autorităților locale în gestiunea Ministerului Sănătății și am făcut acest pas pentru binele locuitorilor acestor raioane, deoarece am putut investi foarte mult. În unele spitale raionale am investit zeci și zeci de milioane de lei, iar în sistemele de sănătate de nivel raional, împreună cu serviciile de ambulanță și sănătate publică – investițiile au depășit o 100 de milioane de lei. Sunt investiții extraordinar de mari, care nu pot să nu aibă un impact asupra sănătății populației, chiar dacă mai există bariere sau nemulțumiri. Toată echipa Ministerului și-a făcut datoria cu multă onestitate și responsabilitate. Am muncit din greu și pot spune că nu există subiecte importante pe care ni le-am propus și nu le-am atins. Sigur, nu poți atinge 100% din obiectivele stabilite, pentru că există proceduri complexe. De exemplu, nu poți construi două spitale regionale în doar doi ani. Dar noi am dezghețat proiectele, am pornit procesul, iar acum totul este în mișcare. Mai departe, lucrurile vor continua pe făgașul stabilit. Am creat centre pentru tratamentul AVC-urilor, toate sunt funcționale. Ce am promis, am realizat. Am pus în mișcare această „mașinărie grea”, iar rezultatele vor apărea. Este important ca să nu se schimbe direcția. Toate aceste investiții – în echipamente, infrastructură, resurse umane, politici motivaționale – au avut un scop clar: tinerii specialiști să fie încurajați să meargă în raioane, iar cei care muncesc să rămână acasă. Cei care nu locuiesc în localitatea în care muncesc au cheltuielile de transport rambursate zilnic. Mulți au fost trimiși la instruiri peste hotare, alții s-au perfecționat în țară. Le-am oferit șansa de a avansa profesional – unii au ajuns chiar directori de spitale la o vârstă tânără și se descurcă bine, dau dovadă de multă dedicație, entuziasm. Cred că toate aceste măsuri vor da multe roade în viitor. Însă există două condiții esențiale: să nu schimbăm direcția proeuropeană și să păstrăm ritmul alert de lucru la Minister în următorul mandat. Este esențial să se continue pe același drum și să se adauge noi inițiative”.
,,Atacuri politice”
Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a vorbit și despre moțiunile de cenzură înaintate împotriva sa sub diferite pretexte de opoziția parlamentară, inclusiv de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor care a avut responsabilitatea guvernării anterior.
„Este foarte ușor să critici. Desigur, funcția opoziției este să critice și nu am nimic împotriva criticii constructive, care ajută să vedem anumite lucruri în altă lumină și să intervenim pentru a le schimba, dar nu atacuri murdare, atacuri la persoană. De cele mai multe ori am reacționat la critici normal, și toți au văzut: de câte ori a fost criticat ceva – de exemplu, o problemă la Institutul Mamei și Copilului – am urcat în mașină și m-am dus personal, chiar în zi de duminică, să mă conving de cele relatate. Accept acest tip de critici și, dacă opoziția ar formula unele cu o bază reală, chiar le-aș mulțumi. Însă, de cele mai multe ori, se critică doar de dragul criticii. În realitate, criticile venite din partea opoziției și din multe alte direcții sunt mai mult atacuri politice. Cred că sunt unicul ministru care a trecut prin cele mai multe moțiuni de cenzură - prin șase moțiuni. Nu cred că mai există vreun alt ministru, în cei peste 30 de ani de existență ai Republicii Moldova, care să fi fost vizat de șase moțiuni: patru înaintate Guvernului – dintre care una a dus la căderea unui guvern, și alte două moțiuni înaintate Ministerului Sănătății. De fapt nu s-a întâmplat nimic grav – din contră, a fost o ocazie să folosesc tribuna Parlamentului pentru a informa cetățenii, inclusiv opoziția, despre ceea ce am realizat. Le mulțumesc, pentru că, datorită acestor moțiuni, presa a mediatizat timp de o săptămână rezultatele noastre, la un nivel mult mai vizibil. Nu mi-au făcut rău. Dimpotrivă, cred că aceste moțiuni au demonstrat cum funcționează democrația la noi. Totodată, am depus de 3 ori în viața mea jurământul de ministru – în 2019 în calitate de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale, în 2021 – al sănătății și în 2022 din nou al sănătății. Este cutremurător să juri credință și sacrificiu Patriei, nu e doar un exercițiu, este ceva profund, în orice caz, așa a fost pentru mine”.