Germania, ţara în care bătrânii se simt tineri

Au peste 70 de ani, dar sunt plini de viaţă, merg la sala de dans sau fac jogging prin parcuri. Alţi colegi de generaţie preferă să facă voluntariat, odată ajunşi la pensie, decât să stea închşi în casă. În această privinţă între Moldova şi Germania nu există nicio asemănare. Venită dintr-o ţară cu drumurile niciodată spălate, cu blocuri gri şi cu bătrâni abia ţinându-se în bastoane, Berlinul îmi pare o oază de curăţenie şi bunăstare.

Brigitte Dersch are 70 de ani. Este căsătorită şi are doi copii. A lucrat peste trei decenii inginer în construcţii. Acum este pensionară şi spune că nu vrea să se simtă uitată de societate. Deja de cinci ani frecventează un centru, numit „casa tuturor generaţiilor“, unde învaţă să danseze. Dansul, spune ea, îi face bine corpului, dar şi minţii. Grupul ei, ce numără peste 30 de bunicuţe, este invitat deseori la aniversări şi petreceri.

Dar cine crede că marile puteri nu se confruntă cu probleme greşeşte. Bunăstarea şi speranţa de viaţă de peste 80 de ani, cu care se mândresc autorităţile, a dus şi la dificultăţi, iar marea preocupare pentru Guvernul Federal este îmbătrânirea populaţiei. Subiectul se discută intens, nu doar în Bundestag, ci şi în cadrul fiecărui minister ori guvern de land. În ultimii ani, dezbaterile au luat amploare, iar experţii prognozează o scădere dramatică a populaţiei, peste 50 de ani, de la 82 de milioane de oameni la 65 de milioane. O treime din ei vor avea mai mult de 65 de ani, iar fiecare a şaptea persoană - peste 80.

Creşterea pragului de pensionare

Prima decizie luată de autorităţile de la Berlin a fost majorarea pragului de pensionare, măsura fiind necesară pentru evitarea colapsului în sistemul de pensii. Astfel, începând cu 2012 vârsta de pensionare va fi la 65 de ani plus o lună per an, pentru cei care s-au născut după 1952. Acest lucru înseamnă că în 2024 vârsta de pensionare va ajunge la 66 de ani. Iar din 2024 până în 2029 vârsta de pensionare va creşte cu două luni şi va ajunge până la 67 de ani în 2029.

„Majorarea vârstei de pensionare este o consecinţă a situaţiei demografice. Acum sistemul de pensii este susţinut în mare parte din taxe. Trebuie să muncim şi să contribuim mai mult pentru salvarea fondului de pensii şi evitarea prăbuşirii lui“, susţine parlamentara social-democrată Elisabeth Winkelmeier-Becker.

Totodată, deputaţii spun că agenţii economici vor trebui să conştientizeze că vor exista tot mai puţine braţe de muncă, iar soluţia pentru ei ar fi să creeze joburi pentru persoanele în etate. „Trebuie să fie reduse numărul orelor de muncă, iar marile companii să renunţe la turele de noapte, deoarece un vârstnic nu-şi permite să muncească în asemenea condiţii“, este de părere Jörn Wunderlich, deputat din Partidul Die Linke (formaţiune de stânga).

Provocare şi pentru sistemul medical

Partea bună este că germanii sunt printre cele mai longevive naţiuni din Europa. Speranţa la viaţă în cazul femeilor este de 82 de ani, iar a bărbaţilor -77 de ani. Aceştia duc un mod de viaţă sănătos şi abia după 50 de ani riscă să se îmbolnăvească de maladii cronice, cum ar fi cele cardiovasculare, cancerul sau demenţa.

În contextul „contractării populaţiei“, aşa numesc experţii străini fenomenul reducerii populaţiei, medicii de aici spun că cea mai mare provocare pentru sistemul de sănătate sunt bolile cronice, pentru care sunt alocate 80% din fondurile sistemului medical.

„În 2010 au fost alocaţi 287 de miliarde de euro pentru sănătate, mai mult cu 67 de miliarde decât acum nouă ani. În contextul îmbătrânirii, Guvernul Federal va trebui să aloce tot mai mulţi bani, în schimb vor lucra mai puţini oameni. Sistemul nu este pregătit pentru o asemenea provocare“, afirmă Stefan Blüher, medic la cel mai mare spital universitar din Europa, Charite.

O treime din pensionari fac voluntariat

Astăzi autorităţile se gândesc cum să le facă viaţa mai uşoară celor în vârstă. Potrivit Ministerului Federal al Familiei, Persoanelor Vârstnice, Femeilor şi Tineretului doar 5% din toate casele în care locuiesc oamenii în etate sunt adaptate necesităţile lor. Potrivit unui raport al Comisiei Federale Germane pentru Locuinţe, Dezvoltare şi Planificare Urbană, sunt necesare 39 de trilioane de euro pentru a le reface.

„Potrivit datelor noastre, 37% din bătrâni sunt implicaţi în activităţi de voluntariat. Scările neadaptate le crează probleme şi îi transformă în ostatecii propriilor locuinţe. Din această cauză, mulţi sunt constrânşi să se retragă într-o casă de bătrâni, deşi nu-şi doresc acest lucru“, spune Alwin Proost, şeful Direcţiei schimbări demografice şi persoane în etate, din cadrul ministerului.

Imigranţii, o soluţie

Germania deja resimte lipsa angajaţilor de pe piaţa muncii. De aceea, cea mai viabilă soluţie de termen scurt este atragerea imigranţilor. Berlinul nu vrea însă ca aceştia să se întoarcă peste un timp în ţara de baştină, ci să devină cetăţeni germani şi să contribuie în bugetul Germaniei.

„Statul nostru are nevoie de angajaţi calificaţi în domenii precum matematică, ştiinţă, inginerie. Pentru a-i găsi, ne îndreptăm spre ţările non-europene, ale căror guverne sunt deschise să colaboreze cu noi“, explică Thomas Heinrich Prinz, şeful Direcţiei de promovare a comerţului din cadrul Biroului Federal de Externe.

Potrivit lui, până în 2025 Germania ar putea „importa“ câteva zeci de mii de imigranţi calificaţi. Aceşti specialişti trebuie să aibă o diplomă de studii superioare recunoscută în Germania, experienţă în domeniu şi să ştie limba germană la perfecţie. Un candidat care întruneşte toate aceste condiţii poate fi ajutat de autorităţi să-şi aducă şi familia în Germania.

Nu au timp să conceapă copii

Deşi se confruntă cu un declin demografic, germanii preferă să locuiască mai mult singuri. Datele oficiale arată că 40% din oameni stau singuri şi doar 10 % - câte patru persoane sau mai mult.

De asemenea, 47% din femei consideră că un copil ar fi o problemă pentru ele, în ciuda faptului că au venituri suficiente. Una dintre cauze pe care le-au invocat o treime din doamne e că nu au timp pentru copii, fiind prea ocupate cu serviciul şi studiile.

În acest context, Guvernul Federal a decis ca fiecare bebeluş de la un an să aibă dreptul legal la un loc la creşă. Aceasta le-ar permite mămicilor să muncească mai mult fără să fie nevoite să stea în concediu maternal. Decizia va intra în vigoare din august şi s-ar putea lăsa cu scandal, pentru că germanii au prea puţine grădiniţe