Cum reușește Republica Moldova să își țină IT-ştii acasă. "Salariul mediu în IT este de 2.500 de euro, de trei ori peste media pe economie”
0Republica Moldova reușește să-și păstreze specialiștii din sectorul IT, în ciuda exodului de tineri către universități și piețe de muncă externe. Declarația a fost făcută de Marina Bzovîi, administrator Moldova Innovation Technology Park (MITP), în cadrul Moldova Business Week.
„În Moldova reușim să ne menținem specialiștii IT acasă, datorită regimului fiscal pe care îl avem. Este cea mai bună retenție. În timp ce în alte sectoare economice nu se întâmplă la fel și înțelegem că multă lume pleacă din Republica Moldova”, a afirmat Bzovîi.
Ea a subliniat că fenomenul migrației este semnificativ, mai ales în rândul tinerilor absolvenți de liceu. „Este un exod destul de mare. Sunt, nu știu, vreo 10.000 de absolvenți de liceu. Doar România oferă 5.000 de burse pentru basarabeni, dacă nu greșesc. Nu sunt sigură că sunt toate luate. Dar același fenomen pe care voi îl vedeți în România, respectiv că din România pleacă mulți români... și din Moldova pleacă mulți moldoveni”, a punctat reprezentanta MITP.
Potrivit acesteia, sectorul IT rămâne însă o excepție. „Cred că doar sectorul IT e o excepție, unde tinerii vor și rămân acasă. Inclusiv datorită faptului că salariul mediu pe IT e de aproximativ 2.500 de euro, mult mai mare decât salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, anul curent, salariul mediu pe economie este de aproximativ 800 de euro”, a precizat Bzovîi.
Ea a explicat că plecarea masivă îi vizează mai ales pe tinerii necalificați sau pe absolvenții de liceu care aleg să-și continue studiile universitare în străinătate. „Mai avem și mulți cu cetățenie românească și asta le deschide oportunitățile să se înroleze în multe universități europene. Și dacă pleacă la universitate, există foarte puține șanse să revină înapoi acasă. Dacă e un master, dacă e un program mai scurt de studii, e un pic alt format. Dar, uite, cei care observăm că pleacă la facultate, nu prea mai revin”, a adăugat ea.
Totuși, IT-ul beneficiază de o infrastructură educațională și de parteneriate care le oferă tinerilor alternative viabile acasă. „Chiar cred că IT-ul e o excepție, că rămân aici și la universitate, pentru că există multe programe, există parteneriatele cu companiile, cu sectorul privat și la nivel internațional. Avem cu Suedia, un parteneriat foarte strâns cu Elveția, ne susține foarte mult și Uniunea Europeană, în general”, a mai spus Marina Bzovîi.
Sprijinul extern pentru sectorul IT din Republica Moldova a venit, în ultimii ani, și din partea Statelor Unite, Italiei sau României. „Până recent aveam și multe fonduri din Statele Unite. Avem și mult suport inclusiv din partea Italiei. România se află de asemenea în top. Poate nu atât de mult pe industria IT, dar pe alte domenii se observă și suportul României”, a menționat reprezentanta MITP.
În privința susținerii dedicate sectorului IT, Bzovîi a evidențiat în special parteneriatele cu statele europene. „Cred că în top, pe sectorul IT, cu siguranță că acum, la moment, este Suedia, Germania și un pic restul Europei”, a mai spus ea.
„Anul trecut, exporturile de IT au depășit exporturile de vinuri. Dacă în 2018 vorbeam de 697 de milioane de euro, în 2024 diferența a ajuns la 497 de milioane, iar în 2025 atingem pragul de un miliard de euro”, a declarat un alt reprezentant MITP.
Potrivit acestuia, în sistemul IT lucrează doar 24.000 de persoane, care generează 5,7% din PIB-ul Republicii Moldova. „Pe locul întâi ca investitori în tehnologie se află România, urmată de Ucraina, SUA, Germania și Marea Britanie”, a mai precizat el.
Lecția pixului
În cadrul aceluiași eveniment, Radu Tătaru, Client Delivery Director la Amdaris, a folosit o metaforă simplă pentru a explica modul în care companiile de tehnologie din Republica Moldova adaugă valoare prin context și cultură.
„Imaginați-vă un pix pe o masă, la un târg de vechituri. Costă cinci lei. Așezați același pix într-un pahar inscripționat cu logo-ul brandului, într-o librărie: prețul sare la 20 de lei. Puneți-l într-o cutie elegantă, într-o vitrină de sticlă la Harrods, iar un angajat în frac trebuie să vină să vi-l arate. Atunci, pixul valorează minimum 80 de lire sterline. Este același produs, dar valoarea percepută e complet diferită”, a spus Tătaru.
El a declarat că această schimbare de mentalitate, de la simpla livrare tehnică la crearea de valoare percepută, a fost decisivă pentru companii precum Amdaris.
Fondată acum 16 ani, compania a trecut prin provocări majore, inclusiv pierderea unui client care genera un sfert din venituri. „Schimbările trebuie făcute atunci când totul merge bine, nu când ești în criză”, a subliniat Radu Tătaru.
Astăzi, Amdaris are peste 800 de angajați și un program de internshipuri care a format circa 400 de tineri doar în Republica Moldova, cu extindere și în România și Bulgaria.
Întrebat cum arată joburile viitorului, în contextul dezvoltării AI, Radu Tătaru este de părere că nu se schimbă doar modul în care se scrie cod, ci și rolurile oamenilor din industrie. „Toată lumea vede că AI-ul scrie cod, dar problema e că AI-ul nu știe să facă nimic dacă tu nu îi spui ce să facă. Calitatea răspunsului e direct proporțională cu calitatea întrebării. Cel mai bun prompt engineer nu e cel care știe să scrie un cod impecabil, ci cel care înțelege ce problemă trebuie să rezolve și cum soluția respectivă schimbă viața unui business”, a explicat el.