Cine are nevoie de ora de vară?

Trecerea la ora de vară poate cauza probleme cardiace și alte modificări ale bioritmului. În plus, utilitatea acestei schimbări este contestată de studii care au demonstrat că nu scade consumul de energie.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 3.00, România va trece la ora de vară. Astfel, ceasurile vor fi date cu o oră înainte pentru ca oamenii să profite de o oră în plus de lumină a zilei. Cu toate că ne-am obişnuit cu acest lucru, schimbarea nu are o istorie foarte îndelungată în lume şi în ţara noastră.

Deşi legendele spun că americanul Benjamin Franklin a propus pentru prima oară acest lucru, de fapt ora de vară şi cea de iarnă au fost inventate în Noua Zeelandă, de către entomologul George Vernon Hudson. Acesta avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele, aşa că a venit cu această schimbare în 1895.

Ţara noastră a adoptat ora de vară în 1932. Din 1941 până în 1979, ceasurile au stat nemişcate. Abia în 1979, românii au revenit la schimbarea orei, iar începând din 1997 ne-am armonizat calendarul cu cel al statelor din Uniunea Europeană, alegând să adoptăm ora de vară în ultima duminică din martie.

Deşi prezentată ca un avantaj, atât pentru individ, cât şi pentru consumul de energie, deoarece se foloseşte mai puţină lumină artificială, ora de vară este resimţită dur în primele zile. Faptul că ceasurile se dau înainte cu 60 de minute înseamnă că oamenii se vor trezi o perioadă mai devreme decât o făceau în mod obişnuit. Astfel, bioritmul este afectat, iar adaptarea durează o perioadă.

Decalajul nu se recuperează niciodată

Deoarece este şi o „pasăre de noapte", obişnuind să stea până târziu în faţa calculatorului, prima zi de după modificarea orei este dificilă. „Nu mă culc mai devreme de 3.00. Mă culc şi brusc trebuie să mă trezesc la ceea ce era 6.00, în loc de 7.00. Evident că sunt nervoasă şi, dacă e cineva lângă mine, ar trebui să stea deoparte", mai spune Monica.

Dificultatea adaptării este confirmată şi de către specialiştii din domeniu. Potrivit unui studiu american, care a studiat somnul a 55.000 de oameni din Europa Centrală, niciodată nu ne adaptăm în totalitate la modificarea orei. „Ritmul circadian al somnului nu se ajustează niciodată în totalitate. Datul ceasului înainte cu oră este totuşi mult mai dificil pentru cei care dorm puţin noaptea", menţionează studiul publicat în revista „BMC Biology".

Problemele cauzate de schimbarea de la sfârşitul lui martie au fost analizate de mai multe studii. Datele Institutului American pentru Protecţia Muncii arată că există o creştere a accidentelor la locul de muncă în lunea de după schimbarea orei, cauzată şi de faptul că, în medie, oamenii dorm cu 40 de minute mai puţin decât în mod obişnuit. De asemenea, o analiză a unor cercetători canadieni, citată de site-ul livescience.com, a arătat că există o creştere medie de 8% a numărului de accidente rutiere.

Utilitate îndoielnică

Ora de vară nu a fost acceptată de-a lungul timpului fără controverse. Utilitatea ei a fost contestată de unii specialişti. Ipoteza iniţială, că o oră de lumină suplimentară ar reduce consumul de electricitate, nu se mai aplică în era contemporană.

Studiile americane au fost destul de omogene: în timp ce o analiză privată a înregistrat o scădere a consumului cu 1% în martie şi aprilie, Biroul Naţional de Statistică al SUA a arătat că efectul nu există, consumul rămânând la aproximativ acelaşi nivel.

De asemenea, s-a menţionat faptul că mai multă lumină înseamnă mai multă sănătate. Cu toate acestea, mai multe studii au demonstrat că numărul sinuciderilor creşte şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu atacurile de cord, cauzate de lipsa somnului.

Blogul de tehnologie Gizmodo menţionează şi o mare problemă financiară: an de an, SUA pierd zeci de milioane de dolari din cauza eficienţei reduse a angajaţilor în perioada imediat următoare ultimei duminici din martie.

Lumina aduce stări pozitive

Psihologul Keren Rosner consideră că trecerea la oră de vară aduce totuşi şi avantaje. „Lumina contribuie la sănătatea fizică, la starea noastră de bine, iar ceasul biologic este programat ca, odată cu lumina dimineţii, să se activeze şi capacitatea maximă de acţiune şi de învăţare.

Chiar şi noi, când suntem fericiţi, spunem că suntem «plini de lumină»", consideră Rosner. În plus, psihologul spune că oamenii funcţionează după principiul gratificărilor, iar o oră în plus a zilei poate fi considerată un cadou. „O oră contribuie la eficientizarea şi diversificarea programului nostru. Ne mobilizează şi ne optimizează, astfel facem mai multe lucruri, ne facem mai multe planuri şi dorim să realizăm mai mult", spune psihologul.

În această perioadă, importantă este lumina naturală, esenţială pentru funcţionarea eficientă a oamenilor. Keren Rosner crede că „starea de bine şi optimism indusă de lumină, soare, culori, oferite de regenerarea naturii sunt corelate pozitiv cu schimbarea orei care ne oferă o lărgire a activităţilor diurne".