Chișinăul i-a adus ultimul omagiu patriotului Ilie Ilașcu, înmormântat cu onoruri militare la București

Zeci de persoane, printre care oficiali și oameni simpli care l-au admirat pentru curajul său, au venit să-i aducă un ultim omagiu lui Ilie Ilașcu la Palatul Național din Chișinău, unde a avut loc o ceremonie simbolică în ziua în care patriotul a fost condus la București.

Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu au venit să își ia adio, în mod simbolic, la Palatul Național din centrul capitalei țării vecine, unde a avut loc o ceremonie în intervalul 10:00–13:00.

Printre ei s-a numărat și Irina Tarabanu, o jurnalistă din Republica Moldova, care a venit cu un buchet de bujori.

,,Bujori, pentru cel care a condus în 1992 Grupul „Bujor”, pentru cel care a rămas neînvins. Un ultim buchet, ca o promisiune că va rămâne neuitat”, a subliniat ea.

Au participat și primele persoane în stat: președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului Igor Grosu. 

,,Ilie Ilașcu va rămâne mereu în amintirea noastră ca cea mai puternică expresie a demnității și rezistenței naționale ale Republicii Moldova. Într-un moment crucial, în care independența țării noastre a fost amenințată, el a apărat identitatea națională și dreptul de a fi liberi și suverani. Viața și lupta sa rămân o dovadă a faptului că libertatea este o datorie pentru care trebuie să lupți cu toată credința.Este de datoria noastră, ca societate, să păstrăm vie această memorie. Să o transmitem mai departe, cu luciditate și responsabilitate, generațiilor care nu au trăit acei ani, pentru ca exemplul său să rămână un reper de curaj, dârzenie, demnitate și dragoste de Țară.Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a declarat ministrul moldovean al Culturii, Cristian Jardan. 

,,Ne luăm rămas-bun de la eroul nostru – Ilie Ilașcu, omul care şi-a pus viaţa în slujba Independenţei și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Cu capul sus, chiar dacă a fost amenințat și torturat, Ilie Ilașcu a apărat cu demnitate identitatea noastră națională și dreptul sfânt de a fi liberi. Este important să-i onorăm memoria, să învățăm din sacrificiul pe care l-a făcut şi să transmitem generațiilor următoare această lecție de curaj în lupta pentru libertate și independență. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a menționat șeful Cabinetului de miniștri.  

,,Ne-am luat rămas bun de la Ilie Ilașcu, care va rămâne în memoria colectivă un simbol al luptei pentru suveranitatea și integritatea țării noastre. A avut o soartă grea și nedreaptă. Suntem datori să învățăm din lecția pe care ne-a transmis-o curajul lui. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a spus șeful Legislativului.  

,,Un ultim omagiu pentru Ilie Ilascu, un luptător și un adevărat erou al nostru”, a afirmat lidera de la Chișinău. 

În aceeași zi, în Republica Moldova a fost decretată zi de doliu național, în baza decretului semnat de președinta Maia Sandu.

Locul de veci la București

Ilie Ilașcu a fost înmormântat joi, 20 noiembrie, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din București, acolo unde era stabilit de peste două decenii.

Înainte de a fi condus pe ultimul drum, a fost oficiată o slujbă la Biserica Sfânta Sofia din București, în prezența rudelor, precum și a mai multor cetățeni moldoveni veniți din Republica Moldova pentru a-și lua rămas bun de la Ilie Ilașcu.

El a murit la vârsta de 73 de ani, în data de 17 noiembrie.

Condamnat la moarte

El a devenit cunoscut pentru opoziţia faţă de politica Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) privind limba moldovenească, susţinând utilizarea alfabetului latin şi recunoaşterea identităţii româneşti, precum și pentru faptul că a fost condamnat la moarte ca urmare a sprijinirii unirii Republicii Moldova cu România.

În data de 9 decembrie 1993, acesta a fost condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi trei membri ai „grupului Ilaşcu” au primit pedepse cu muncă silnică între 12 şi 15 ani, fără drept de recurs. Pe durata procesului, inculpaţii au fost ţinuţi în cuşti metalice, fiind consideraţi „extrem de periculoşi”.

Sentinţa a fost contestată de mai multe organizaţii internaţionale pentru drepturile omului, care puneau sub semnul întrebării corectitudinea procesului, afirmând că cei acuzaţi ar fi fost urmăriţi penal doar pentru activitatea lor politică pro-românească. Ilaşcu a petrecut ani de zile în izolare, fără acces regulat la asistenţă medicală şi fără contact cu familia.

În timpul detenţiei din regiunea transnistreană, Ilaşcu a fost ales de două ori deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în alegerile din 1994 şi 1998, pe listele Frontului Popular Creştin Democrat.

În octombrie 2000, a primit cetăţenia română şi a renunţat la cetăţenia moldovenească. În acelaşi an, a fost ales senator în Parlamentul României, pe listele Partidului România Mare, reprezentând judeţul Bacău. A fost reales în 2004 şi a rămas senator până în 2008.

Ca urmare a presiunilor internaţionale privind drepturile omului, Ilie Ilaşcu a fost eliberat la 5 mai 2001. Alexandru Leşco a fost eliberat la 2 iunie 2004, Andrei Ivanţoc la 2 iunie 2007, iar Tudor Petrov-Popa la 4 iunie 2007.

Autorităţile ruse au negat orice implicare în arestarea şi condamnarea grupului Ilaşcu, însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Kremlinul, obligându-l să achite despăgubiri morale de 187.000 de euro lui Ilie Ilaşcu.